Obama a reacţionat dur faţă de noile construcţii israeliene în Ierusalimul de Est

"Eu cred că ridicarea de locuinţe suplimentare în colonii nu contribuie la securitatea Israelului. Acest lucru complică eforturile lor de a face pace cu vecinii lor" palestinieni, a declarat Obama pentru postul de televiziune Fox News.

"Cred că acest lucru îi întristează pe palestinieni, astfel încât ar putea ajunge să fie foarte periculos", a adăugat el.

Ministerul israelian al Afacerilor Interne a autorizat, marţi, construirea a 900 de locuinţe în cartierul Gilo din Ierusalimul de Est.

Diplomaţia americană a încercat să convingă israelienii să nu facă acest lucru, în cadrul unei întâlniri, cu o zi înainte, la Londra, cu emisarul american George Mitchell.

Iniţiativa Israelului confirmă blocarea totală a procesului de pace, după ce palestinienii au anunţat că vor solicita unilateral recunoaşterea independenţei lor în interiorul frontierelor din 1967.

Barack Obama a plasat, încă de la învestirea sa, soluţionarea acestui conflict în fruntea priorităţilor sale diplomatice. După zece luni, el nu a înregistrat nici cel mai mic progres.

"A primit trei de «nu» în primul an de mandat", a rezumat Aaron David Miller, din cadrul Centrului Wilson. "Nu din partea Israelului cu privire la colonii, nu din partea arabilor în legătură cu normalizarea parţială (a relaţiilor lor cu israelienii) şi nu din partea palestinienilor privind revenirea la masa negocierilor", a precizat acesta.

Mai rău, administraţia a fost acuzată de agravarea tensiunilor în legătură cu spinosul subiect al coloniilor.

Statele Unite au solicitat, în primăvară, o suspendare completă a noilor colonii. Însă, la 31 octombrie, la Ierusalim, secretarul de Stat Hillary Clinton a dat înapoi şi i-a sfătuit pe palestinieni să accepte oferta "fără precedent" a unei suspendări parţiale a colonizării, ca punct de plecare pentru reluarea dialogului.

În urma criticilor, Clinton a dat imediat asigurări că, în pofida înregistrării de către Israel a unor progrese în privinţa problemei coloniilor, poziţia sa a rămas "departe" de solicitarea Statelor Unite.

"După neînţelegerile provocate de afirmaţiile lui Clinton, administraţia vrea ca poziţia sa (asupra coloniilor) să fie clar cunoscută", este de părere Shibley Telhami, din cadrul Universităţii din Maryland, în legătură cu înăsprirea de ton a lui Obama.

Preşedintele a lansat miercuri Israelului "un mesaj puternic", în opinia lui Haim Malka, din cadrul centrului de Studii Strategice Internaţionale (CSIS), cu sediul la Washington.

Dar este prea devreme pentru a şti, continuă el, dacă acest nou ton va ajuta la relansarea negocierilor între cele două părţi sau dacă acesta va "întări îndoielile israelienilor" asupra oportunităţii de a relua dialogul.

Până unde poate merge presiunea Washingtonului? Obama a subliniat miercuri că Statele Unite nu vor negocia susţinerea pe care o acordă Israelului.

"Am repetat-o în nenumărate rânduri şi o voi repeta din nou: securitatea Israelului este un interes naţional foarte important pentru Statele Unite şi ne vom asigura că sunt în siguranţă", a spus el.

În opinia lui Amjad Atallah, din cadrul Fundaţiei New America, "problema este că nu a existat, până în prezent, nicio consecinţă politică faţă de atitudinea de sfidare continuă pe care o au israelienii faţă de poziţiile şi interesele americane".