Guvernul irlandez va menţine restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari

Această măsură urmează a fi adoptată în pofida activităţii intense de lobby desfăşurată de guvernele român şi bulgar, potrivit cărora acţiunea este discriminatorie şi ameninţă să le confere statutul de membri UE de "rangul al doilea", relatează Irish Times, în ediţia electronică. De asemenea, Comisia Europeană a încurajat statele membre să elimine restricţiile de pe piaţa muncii impuse celor două state membre.

Guvernul irlandez a decis să impună restricţii pe o perioadă de doi ani în cazul cetăţenilor din România şi Bulgaria, când cele două ţări au aderat la UE, în ianuarie 2007. Conform legislaţiei europene, un guvern poate impune astfel de "restricţii de tranziţie" pe o perioadă totală de şapte ani. Astfel, Guvernul irlandez urmează să ia o decizie în acest sens în curând.

Un purtător de cuvânt al ambasadei României la Dublin a cofirmat faptul că a menţinut legătura cu Ministerul Întreprinderilor, Comerţului şi Muncii, Mary Coughlan, în vederea eliminării acestor restricţii. "Sperăm într-o revizuire a actualului mecanism şi sperăm să fim trataţi ca alte ţări europene. Dacă nu este posibilă eliminarea completă a restricţiilor, sperăm într-o abordare mai flexibilă a problemei, în special dacă situaţia economică se îmbunătăţeşte", a declarat purtătorul de cuvânt.

Dezbatere cu scântei la Sofia pe tema apei. Va salva Bulgaria nordul Greciei? Atena vrea să primească apă din munţii bulgari pentru a-şi menţine agricultura în viaţă

Totuşi, surse din Guvernul irlandez susţin că aceste restricţii vor fi menţinute din cauza oportunităţilor reduse de angajare dar şi a numărului mare de cetăţeni din statele est-europene care locuiesc în această ţară.

Şi Comunitatea românilor din Irlanda au cerut schimbarea poziţiei Guvernului. Potrivit purtătoarei de cuvânt, Anca Lubu, cetăţenii români obţin greu permise de muncă din cauza duratei procesării lor, care poate fi şi de trei luni. "Foarte puţini angajaţi sunt dispuşi să aştepte atât de mult. Simţim că nu este corect şi că astfel se creează cetăţeni europeni de rangul al doilea. Ştiu că Irlanda se confruntă cu probleme financiare, dar aici este vorba despre egalitate şi tratarea corectă a cetăţenilor", a spus ea.

În perioada ianuarie 2007-octombrie 2008, un număr redus de permise au fost emise pentru cetăţenii români (241) şi bulgari (58).