Obama pare să prefere în Afganistan diplomaţia regională

În pofida planului anunţat al trimiterii de trupe suplimentare în Afganistan, Obama pare sensibil la argumentele experţilor care îi spun că afganii sunt pe cale să se îndepărteze de forţele NATO şi că trimiterea de noi trupe nu vor stabiliza ţara decât pe termen scurt, potrivit unor declaraţii recente ale secretarului de Stat, Hillary Clinton.

Clinton s-a abţinut de la a menţiona în faţa Senatului, săptămâna trecută, o victorie militară în Afganistan, printre obiectivele noii administraţii americane.

Ea s-a referit, însă, la "o strategie globală în Afganistan, capabilă să reducă ameninţările împotriva securităţii noastre şi să consolideze perspectivele pentru stabilitate şi pace".

"Vom folosi toate elementele puterii noastre, diplomaţia, ajutorul pentru dezvoltare şi forţa militară, pentru cooperarea cu afganii şi pakistanezii care doresc eradicarea al-Qaida, a talibanilor şi a altor extremişti violenţi", a afirmat noul lider al diplomaţiei americane.

Prezentaţi ca dispăruţi la sfârşitul anului 2001, talibanii au reapărut în prim-plan, în cadrul unor reţele străine, ca al-Qaida, şi al unei noi generaţii de luptători mobilizaţi împotriva "invadatorilor" occidentali.

Clinton s-a declarat "încurajată" de faptul că noul guvern civil pakistanez este conştient de ameninţarea pe care aceşti terorişti o reprezintă pentru ţară.

Ea l-a citat pe generalul David Petraeus, comandantul forţelor americane din Irak şi Afganistan, care şi-a exprimat recent opţiunea pentru o soluţie care să implice guvernele din regiune.

Potrivit lui Francesc Vendrell, fostul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afganistan, o soluţie militară nu este posibilă în această ţară, în care militarii străini sunt greu acceptaţi.

"Primirea favorbailă de care s-au bucurat iniţial trupele străine este pe cale să se transforme în nelinişte, atunci când nu este vorba despre o ostilitate făţisă", a declarat, recent, acest expert, la o conferinţă din Washington. El a sugerat că este recomandată mai degrabă o încercare de reconciliere a guvernului afgan cu o parte a talibanilor, cei care se opun al-Qaida.

Pentru Michael O'Hanlon, de la Institutul Brookings, în acest domeniu au apărut deja semnale încurajatoare.

"NATO şi conducătorii afgani (...) învaţă cum să coopereze cu structurile tribale mai eficient, şi cum să se reconcilieze cu anumiţi insurgenţi, atunci când este posibil", afirmă acesta într-un material publicat în Wall Street Journal.

O soluţie regională ar trebui să cuprindă Iranul, care are "interese naţionale legitime" în Afganistan, a subliniat Vandrell.

Aceasta trebuie să implice, în opinia lui, înregistrarea unor progrese cu privire la problema din regiunea Kashmir, un conflict care tulbură relaţiile dintre India şi Pakistan de 20 de ani şi care distrage atenţia Guvernului de la Kabul de la problemele regiunilor de frontieră cu Afganistanul, considerat unul dintre principalele locuri de refugiu al combatanţilor din al-Qaida şi al talibanilor.

Citeşte şi:

David Petraeus: Iranul şi SUA au interese comune în Afganistan