Obama vrea ca Israelul să devină parte la Tratatul de Neproliferare Nucleară

Obama a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, la închiderea reuniunii asupra securităţii nucleare de la Wahington, despre refuzul Israelului de a fi parte în Tratatul de Neproliferare Nucleară, în contextul în care administraţia sa încearcă să obţină o consolidare a acestui text şi un control sporit asupra materialelor nucleare.

"În ceea ce priveşte Israelul, nu voi face declaraţii referitoare la programul lor (nuclear). Noi am încurajat toate ţările să devină membre ale TNP, deci nu există nicio contradicţie", a declarat preşedintele.

"Fie că vorbim despre Israel, fie că vorbim despre orice altă ţară, noi credem că a deveni membru TNP este un lucru important. Aceasta nu este o luare de poziţie nouă, fiind opinia preşedinţiei americane încă dinainte de administraţia mea", a subliniat Obama.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, care urma să participe la reuniune alături de aproximativ alţi 50 de lideri din lume, a renunţat să meargă la Washington, unde l-a trimis pe ministrul israelian al Informaţiilor, Dan Meridor.

Această hotărâre, în plină criză de încredere între Statele Unite şi aliatul lor din Orientul Mijlociu, a fost analizată ca un semnal al unei temeri din partea Israelului că ar fi nevoit să dea explicaţii asupra presupusului său arsenal nuclear.

Potrivit presei israeliene, Netanyahu şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că anumite state musulmane care participă la reuniune, între care Egiptul şi Turcia, au anunţat că vor face presiuni ca Israelul să acorde acces unor inspecţii internaţionale la instalaţiile sale nucleare.

Israelul este convins că regimul islamic de la Teheran dezvoltă un program nuclear militar sub acoperirea unor eforturi civile şi nu a exclus posibilitatea unor lovituri militare împotriva Iranului. Însă, israelienii nu doreau, deloc, să îşi vadă propriul program nuclear expus în arena internaţională.

Experţii străini apreciază că Israelul, considerat al şaselea stat care s-a dotat cu arma atomică, dispune de un număr între 100 şi 300 de ogive nucleare.

Statul evreu nu a confirmat niciodată, dar nici nu a dezminţit această capacitate, continuând o doctrină numită a ambiguităţii deliberate.