Occidentalii fac bloc comun după "declaraţia de război" a Rusiei faţă de Ucraina

Miniştrii europeni de Externe se întâlnesc, luni, la Bruxelles pentru cea de-a doua reuniune de urgenţă pe tema Ucrainei în zece zile. Dar de la prima, situaţia s-a agravat.

Ucraina s-a declarat, duminică, "în pragul catastrofei", ca urmare a "declaraţiei de război" a Rusiei şi pare să piardă rapid controlul Crimeei, determinând occidentalii din G7 să facă front comun împotriva Moscovei.

Condamnând "încălcarea clară" a suveranităţii Ucrainei de către Moscova, liderii a şapte ţări membre G8 au anunţat duminică suspendarea pregătirilor în vederea summitului grupului ce urma să aibă loc în iunie la Soci, în Rusia.

Măsura va rămâne în vigoare "până ce mediul va redeveni favorabil unor discuţii semnificative la G8", potrivit unui comunicat al "liderilor G7", difuzat de Casa Albă.

G7 reuneşte cele şapte cele mai industrializate ţări. La nivel de şefi şi de guvern, el a devenit G8 începând din 1998, odată cu participarea Rusiei la aceste summituri.

Citeşte şi: CRIZA DIN CRIMEEA - Putin a discutat cu Merkel şi acceptă dialogul. Oficial rus: Rusia nu vrea război cu Ucraina

Anterior duminică, secretarul de Stat american John Kerry a avertizat că Rusia ar putea să-şi piardă locul la G8, în faţa deteriorării situaţiei pe teren.

"Dacă preşedintele (rus Vladimir) Putin vrea să fie preşedintele care a început un război între două ţări vecine şi prietene, el este foarte aproape de a-şi atinge acest obiectiv. Suntem în pragul catastrofei", a declarat duminică premierul Arseni Iaţeniuk.

"Nu este o ameninţare, este de fapt o declaraţie de război adresată ţării mele", a adăugat el, exprimându-se în engleză, ca pentru a face comunitatea internaţională să înţeleagă mai bine.

Preşedintele interimar Oleksandr Turcinov a repetat duminică, la rândul său, că Kievul speră să ajungă la o soluţie "paşincă" la criză. Dar un alt oficial de rang înalt a anunţat mobilizarea rezerviştilor ucraineni pentru a asigura "securitatea şi integritatea teritoriului".

La Kiev, aproximativ 50.000 de persoane s-au reunit duminică în Maidan, Piaţa Independenţei. "Nu ne vom preda!", au scandat ele la adresa Rusiei. Unii purtau pancarte pe care se putea citi: "Putin, nu te atinge de Ucraina!".

Dar tensiunile păreau să se intensifice duminică în Crimeea între cele două tabere, chiard dacă nu a fost anunţată nicio confruntare în această peninsulă rusofonă din sudul Ucrainei, care adăposteşte flota rusă a Mării Negre.

Duminică seara, o explozie puternică s-a auzit în tot oraşul Simferopol, capitala Crimeei, au anunţat jurnaliştii AFP. Originea exploziei nu a putut fi stabilită imediat.

Baza militară Perevalne, care adăposteşte o unitate de grăniceri ucraineni, situată la 20 de kilometri de Simferopol, a fost înconjurată de persoane înarmate cu mitraliere, a constatat AFP. Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, care a estimat numărul lor la 1.000, atacatorii voiau să constrângă grănicerii să predea armele.

Mai multe zone strategice din peninsulă, baze militare, aeroporturi sau clădiri oficiale au făcut obiectul unor blocaje ale unor persoane înarmate, a căror uniformă nu poartă niciun semn distinctiv dar pe care observatorii le asimilează cu soldaţi ruşi.

O lovitură dură pentru autorităţile de la Kiev a fost faptul că amiralul Denis Berezovski, comandantul şef al marinei ucrainene, numit în urmă cu câteva zile de preşedintele interimar Turcinov, a anunţat că depune jurământ de credinţă autorităţilor locale proruse din Crimeea.

Premierul prorus al regiunii, Serghei Axionov, pe care Kievul îl consideră nelegitim, a salutat un "eveniment istoric" şi a subliniat că amiralul Berezovski acceptă astfel să se plaseze "sub ordinele autorităţilor legitime ale peninsulei".

Manifestaţii proucrainene, care au reunit între 1.000 şi 10.000 de persoane, au avut loc duminică în oraşele Harkov, Odessa, Dnipropetrovsk şi Zaporijia, potrivit presei ucrainene.

Anunţul de sâmbătă al Moscovei, după ce iniţial a părut să îi ia prin surprindere pe occidentali, a provocat un val de proteste în lume.

John Kerry şi-a anunţat venirea, marţi, la Kiev pentru a reafirma "sprijinul puternic al Statelor Unite faţă de suveranitatea, independenţa şi integritatea Ucrainei". El va fi precedat de numărul doi al ONU, Jan Eliasson, care a plecat duminică seara către Ucraina.

NATO a cerut, de asemnea, Moscovei şi Kievului să caute o "soluţie paşnică" la criză prin "dialog" şi mobilizarea de observatori internaţionali, potrivit secretarului său general, Anders Fogh Rasmussen.

Ministrul britanic de Externe, William Hague, şi omologul său grec, Evangelos Venizelos, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, au ajuns duminică la Kiev.

În discuţiile telefonice cu cancelarul german Angela Merkel, Vladimir Putin a asigurat că răspunsul Rusiei la "ameninţarea constantă cu acte de violenţă din partea forţelor ultranaţionaliste (...) este perfect adecvat". El a acceptat crearea unui "grup de contact" pentru începerea "unui dialog politic" în privinţa Ucrainei.

Experţii apreciază că criza ucraineană reprezintă cea mai gravă criză dintre Occident şi Rusia de la destrămarea URSS în 1991.

"Repercusiunile asupra relaţiei dintre Rusia şi Occident vor fi profunde şi durabile, deşi mai grave decât după războiul ruso-georgian" din 2008, au apreciat analiştii Eugene Rumer şi Andrew Weiss de la fundaţion Carnegie. "Aceasta aminteşte de 1968, nu de 2008", subliniază ei, cu aluzie la reprimarea Primăverii de Praga de către URSS.

Rusia a lansat, de asemenea, un război mediatic, mass-media publice din Rusia şi autorităţile făcând apel la unitate naţională împotriva "fasciştilor care au preluat puterea la Kiev".

Agenţiile de presă ruseşti au difuzat duminică informaţii potrivit cărora militarii ucraineni din Crimeea dezertează în masă, abandonându-şi unităţile care trec în mâinile forţelor de autoapărare proruse ce asigură ordinea în regiune. Aceste informaţii vagi şi imprecise au fost dezminţite de Ministerul ucrainean al Apărării.