Occidentalii insistă asupra unei rezoluţii cu caracter constrângător împotriva Siriei

Pe o singură voce, Washingtonul, Parisul şi Londra au proclamat că raportul ONU nu lasă "vreo îndoială" în privinţa "responsabilităţii extrem de clare" a regimului Bashar al-Assad în atacul cu arme chimice comis la periferia Damascului pe 21 august.

Şeful diplomaţiei franceze Laurent Fabius a evocat un document cu un "conţinut copleşitor".

Dar după două zile de la un acord între Statele Unite şi Rusia cu privire la dezarmarea chimică a Siriei, Rusia, aliatul loial al acesteia, se opune unui proiect ONU care să ameninţe regimul sirian cu "consecinţe" - adică sancţiuni care pot merge până la recurgerea la forţă -, în cazul în care acesta nu îşi respectă obligaţiile.

Marţi, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov îl va primi pe omologul său francez Laurent Fabius, în contextul în care Moscova se opune unui proiect, apărat de Paris, al unei rezoluţii "puternice şi constrângătoare" privind distrugerea armelor chimice siriene.

Secretarul de Stat american John Kerry urmează să îl primească joi pe omologul său chinez Wang Yi, în contextul în care China a opus în trei rânduri, alături de Rusia, un vot de veto unor proiecte de rezoluţie ale Consiliului de Securitate împotriva Siriei.

Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a prezentat luni celor 15 membri ai Consiliului de Securitate un raport, a cărui lectură, a spus el, "îţi dă fiori".

Citeşte şi: RAPORTUL ONU confirmă utilizarea armelor chimice în Siria, "fără echivoc şi în mod obiectiv"

Cei care l-au redactat sunt inspectorii ONU care au efectuat o anchetă pe teren în urma atacului cu arme chimice comis pe 21 august lângă Damasc. Această "crimă de război", potrivit lui Ban Ki-moon, s-a soldat cu 1.429 de morţi afirmă Washingtonul.

Fără să desemneze în mod explicit autorităţile siriene, în text sunt prezentate "probe flagrante şi convingătoare" cu privire la recurgerea la gaz sarin. Conform documentului, "arme chimice au fost utilizate la o scară relativ mare" în cursul conflictului sirian "împotriva unor civili, inclusiv unor copii".

Ban Ki-moon nu le-a nominalizat nici el, dar a reclamat ca vinovaţii "să dea socoteală". El a cerut totodată Consiliului să prevadă "consecinţe" într-o "rezoluţie clară" pentru cazul în care Damascul nu respectă planul de distrugere a arsenalului său chimic negociat sâmbătă la Geneva de către Kerry şi Lavrov.

Secretarul general nu a vorbit, însă, de acţiuni militare.

Opţiunea armată "rămâne pe masă" pentru Statele Unite, a dat asigurări o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, Marie Harf, pledând pentru o rezoluţie ONU care să prevadă "mecansimele de implementare cele mai puternice posibil".

O rezoluţie "puternică şi constrângătoare"

Dar atacul de la 21 august nu este un caz izolat. La Geneva, Comisia ONU de anchetare a unor încălcări ale drepturilor omului în Siria a anunţat investigaţii asupra altor 14 presupuse atacuri chimice, începând de la sfârşitul lui septembrie 2011.

În acelaşi timp, Kerry lua prânzul, luni, la Paris, cu omologii săi francez Laurent Fabius şi britanic William Hague. Americanul şi britanicul au pledat pentru "consecinţe" în cazul în care Damascul nu îşi respectă angajamentele. Francezul a mers şi mai departe şi a reclamat "consecinţe grave".

O eventuală utilizare a forţei figura într-un proiect de rezoluţie elaborat de Paris săptămâna trecută, dar pe care Rusia l-a catalogat ca "inacceptabil".

Aliaţii american, francez şi britanic s-au pus de acord să promoveze o rezoluţie ONU "puternică şi constrângătoare" şi să oblige Damascul, conform unui "calendar precis", să întocmească inventarul arsenalului chimic şi să accepte să fie verificat până la distrugere, spre mijlocul lui 2014, a anunţat Parisul.

Moscova a reacţionat cu putere, afirmând că va conta pe Washington să nu se depăşească acordul agreat la Geneva. "Dacă cineva vrea să ameninţe, să caute pretexte pentru atacuri, aceasta este o cale (...) care poate submina definitiv perspectiva Geneva 2", o conferinţă de pace pe care americanii şi ruşii încearcă să o organizeze de trei luni, dar fără succes, a avertizat Lavrov.

Iar cei doi foşti inamici din Războiul Rece, care întreţin relaţii glaciale de aproximativ un an, au deja interpretări divergente ale acordului de sâmbătă.

Citeşte şi: Americanii şi ruşii rămân pe poziţii divergente la Geneva, după declaraţiile lui al-Assad

În opinia lui Lavrov, textul de la Geneva nu prevede ca vreo rezoluţie să menţioneze capitolul 7 al Cartei ONU, care autorizează utilizarea forţei în ultimă instanţă.

În opinia lui Kerry, dimpotrivă, "acordul angajează total Statele Unite şi Rusia să impună măsuri în baza capitolului 7, în caz de neaplicare".

Siria a replicat, la rândul ei, că orice acţiune armată va fi considerată "o ameninţare la adresa întregii regiuni", cu "iz de agresiune".

Preşedintele american Barack Obama şi-a exprimat speranţa ca acordul de la Geneva, "dacă este corect aplicat (...) să conducă la stoparea ameninţării pe care aceste arme o reprezintă nu doar pentru sirieni, ci pentru lumea întreagă".

Demararea acestui program de distrugere ar fi o "o problemă de zile", a anunţat Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC).

De asemenea, Parisul a anunţat o reuniune internaţională la sfârşitul lui septembrie, la New York, cu opoziţia siriană, care şi-a manifestat opoziţia faţă de acordul ruso-american. Nu există vreo garanţie că Masocova va participa la această nouă întâlnire a "Prietenilor Siriei" - 11 ţări care susţin opoziţia într-un război soldat cu peste 110.000 de morţi în doi ani şi jumătate.

Aceste forţe rebele sunt, pe jumătate, alcătuite din jihadişti şi islamişti extremişti, potrivit Institutului pentru apărare IHS Jane's. Carla del Ponte, membră a comisiei de anchetă ONU asupra unor încălcări ale drepturilor omului în Siria, a apreciat că această proporţie este "absolut credibilă".