„Vom lua în considerare eliminarea Sudanului de pe listă doar dacă vom observa că există schimbări considerabile în conducerea şi politicile acestui stat”, a declarat oficialul. „Este important ca voinţa poporului să fie respectată, iar cetăţenilor sudanezi să li se permită o tranziţie paşnică”, a mai adăugat acesta. Întrebat dacă eliminarea Sudanului de pe listă este posibilă în acest moment, acelaşi oficial a declarat că „nu se pune problema”, iar restricţiile sunt în continuare valabile.
Administraţia Trump a suspendat negocierile privind normalizarea relaţiilor cu Sudanul după ce forţele militare din această ţară l-au îndepărtat de la putere pe preşedintele Omar al-Bashir şi au anunţat o perioadă de tranziţie de doi ani, urmată de alegeri, decizie întâmpinată cu proteste de stradă de către cetăţenii care nu îşi doresc o perioadă de tranziţie în care Armata să deţină puterea.
Sudanul a fost inclus în lista ţărilor care sponsorizează terorismul în 1993, de către fostul preşedinte Bill Clinton. Această măsură a avut un impact sever asupra economiei statului african.
În 2017, Washingtonul a ridicat un embargo vechi de 20 de ani împotriva Sudanului, ca parte a unor negocieri pentru a elimina ţara de pe această listă. Luna acesta Armata l-a îndepărtat din funcţie pe Bashir, care a condus ţara vreme de 30 de ani, astfel că următoarea rundă de negocieri între cele două ţări a fost suspendată de către partea americană.
Ihab Osman, preşedintele Consiliului de Afaceri SUA-Sudan, a declarat că este important ca Statele Unite şi aliaţii săi, Marea Britanie şi Franţa, să pună presiune asupra Armatei sudaneze pentru ca aceasta să permită instalarea unui guvern interimar civil. Osman a mai adăugat că Statele Unite ar trebui să găsească modalităţi de a sprijini dezvoltarea economică a Sudanului, afectată de decenii de izolare ca urmare a sancţiunilor americane, dar şi de corupţia şi proasta administrare din perioada în care Bashir s-a aflat la putere.