Oficial rus: Sistemul antibalistic din România ameninţă Rusia, NATO generează o cursă a înarmării

Instalarea elementelor antibalistice americane în România şi Polonia ameninţă siguranţa Rusiei; aceste elemente sunt "foarte importante din punctul de vedere al capacităţilor militare de luptă", a declarat Aleksandr Gruşko.

"Amplasarea tuturor acestor instalaţii militare creează o configuraţie complet nouă a forţelor în apropierea frontierelor noastre, care nu doar că afectează siguranţa regională, ci şi periclitează şi ameninţă Federaţia Rusă", a adăugat diplomatul rus, citat de ediţia italiană a agenţiei Sputnik.

"Forţele NATO au fost mobilizate în zone în care nu au mai fost niciodată şi în care nu ar fi trebuit să fie niciodată", a subliniat Aleksander Gruşko.

"Astăzi, observăm toate semnele începerii unei curse a înarmării. În pofida asigurărilor că aceste capacităţi nu sunt provocări, ci reacţii defensive la modificarea sistemului de securitate, practicile ţărilor NATO privind construcţii militare evidenţiază cu totul altceva", a precizat Aleksandr Gruşko, la o conferinţă de securitate, potrivit ediţiei în limba engleză a agenţiei Sputnik.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este "extrem de preocupată" de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi semnalând că va lua măsuri pentru a se apăra.

Rusia intensifică prezenţa militară ca reacţie la acţiuni NATO în Europa, inclusiv în România

Armata rusă va suplimenta prezenţa militară la frontiera vestică, a anunţat acum câteva zile ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, precizând că aceasta este o reacţie la activităţile NATO în ţări central şi est-europene, inclusiv în România. "Situaţia la frontierele din vestul Rusiei tinde să se deterioreze. Acest lucru este cauzat de intensificarea activităţilor militare NATO în ţări est-europene. Alianţa Nord-Atlantică suplimentează prezenţa în ţările baltice, unde se extinde infrastructura portuară, aeroportuară şi unde sunt construite noi baze militare", a declarat Serghei Şoigu pe 21 iunie.

NATO definitivează planul celor patru batalioane multinaţionale în ţările baltice şi în Polonia, mobilizând "în total 5.000 de militari şi echipamentele aferente", a precizat Şoigu, avertizând şi în legătură cu elementele sistemului antibalistic. "Până în 2018, în afară de baza antirachetă din România, există planuri pentru construirea unei instalaţii similare în Polonia", a adăugat ministrul rus al Apărării.

"Acţiunile colegilor noştri occidentali conduc la distrugerea sistemului de securitate la nivel mondial, la amplificarea lipsei de încredere şi ne obligă să implementăm măsuri de reacţie, în principal în zona strategică vestică. Lucrăm la îmbunătăţirea capacităţilor ofensive", sublinia Şoigu. "Peste 30 de batalioane şi grupuri tactice sunt pregătite pentru mobilizare rapidă", a atras atenţia ministrul rus al Apărării.

Peste 300 de sisteme militare au fost mobilizate în districtul militar vestic în ultimele şase luni. "Până la sfârşitul anului, aproximativ 40 de unităţi militare vor fi construite în districtul militar vestic", a încheiat Şoigu.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat, în iulie 2016, un plan de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în Polonia şi în ţările baltice. O structură multinaţională NATO ar urma să fie staţionată în România. În plus, Alianţa a preluat controlul asupra sistemului antirachetă, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia şi elementele de interceptare din România.

Citeşte şi: Sistemul de monitorizare a radiaţiilor la Cernobîl, afectat de atacurile cibernetice

Citeşte şi: Raport SUA: România, sursă, ţară de tranzit şi destinaţie pentru traficanţii de persoane

Citeşte şi: ACCIDENT la metroul din New York: Sute de oameni au fost EVACUAŢI. Cel puţin trei răniţi

Citeşte şi: BREXIT: Jumătate din forţa de muncă înalt calificată europeană vrea să plece din Marea Britanie

Citeşte şi: Timmermans, vicepreşedinte CE: Germania şi Franţa vor intensifica integrarea UE. Clivajul Est-Vest se va atenua

Citeşte şi: Fostul premier Manuel Valls părăseşte Partidul Socialist pentru Republica în Mişcare a lui Macron: O parte a vieţii mele politice se încheie