Oficial SUA: NATO nu poate accepta cererile Rusiei de limitare a sistemelor antibalistice

"Nu avem de gând să acceptăm limitarea sistemelor antibalistice, deoarece avem nevoie de flexibilitate pentru a contracara o ameninţare dinamică şi evolutivă", a declarat Frank Rose, adjunct al secretarului de Stat american responsabil de Controlul Armamentului.

"Coreea de Nord dispune de o cantitate mare de rachete balistice şi le testează frecvent", a adăugat oficialul american, explicând că rachetele nord-coreene pot atinge deja Coreea de Sud, Japonia şi posibil Statele Unite.

Rusia a exprimat preocupări majore în legătură cu sistemele antibalistice amplasate de Alianţa Nord-Atlantică în România şi Polonia. În 2015, Moscova a avertizat că va orienta rachete nucleare spre nave militare daneze în cazul în care Danemarca se va alătura sistemului antirachetă al NATO.

"Principala preocupare a Rusiei este că, în viitor, în lipsa unor constrângeri de natură legală, NATO ar putea dezvolta sisteme care să pună în pericol capacităţile ruse de disuasiune", adaugă Rose.

"Aceste capacităţi militare sunt concepute pentru a apăra ţările europene membre NATO de ameninţări din afara zonei euro-atlantice. Sistemele (antibalistice NATO - n.red) nu sunt îndreptate împotriva Rusiei", a dat asigurări Frank Rose, explicând că Moscova a exprimat nemulţumire în legătură cu un interceptor al sistemului antirachetă care ar atinge 10 km/s. Rose a argumentat că Statele Unite nu dispun de o astfel de tehnologie.

Rusia deţine rachete care pot distruge orice element antibalistic instalat de Statele Unite, avertiza, la jumătatea lunii decembrie 2015, generalul rus Serghei Karakaiev, şeful Forţelor strategice ruse, referindu-se la sistemele antirachetă montate de NATO în România şi Polonia. În noiembrie 2015, preşedintele Vladimir Putin atrăgea atenţia că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. "Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice", declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie. Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza ameninţările balistice din partea Iranului şi Coreei de Nord ascund adevăratele intenţii ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară. "Adevăratul scop este neutralizarea potenţialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei şi al aliaţilor ei", a subliniat Vladimir Putin. La sfârşitul lunii octombrie, Vladimir Putin atrăgea atenţia că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o ameninţare la adresa capacităţilor nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse şi evocând un scenariu "foarte periculos". Rusia a avertizat că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze "responsabilitatea" montării acestor sisteme şi să renunţe la plan "cât nu este prea târziu".

Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune - sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF). Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul şi Coreea de Nord.

Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul şi Coreea de Nord. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) sunt instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.