Oficialii NATO se pregătesc pentru o luptă birocratică la summitul de la Bucureşti

Premierul Stephen Harper va trebui să semneze declaraţia în cadrul summitului de luna viitoare de la Bucureşti, la doar câteva săptămâni după ce Parlamentul a votat prelungirea misiunii forţelor canadiene în Kandahar până în 2011.

Există însă dezbateri aprinse în cadrul NATO, în încercarea de a se stabili dacă proiectul de declaraţie ar trebui să menţioneze un angajament de încă cinci ani, iniţiativă care ar fi susţinut de Statele Unite, sau doar o asigurare generală că Alianţa şi aliaţii săi se implică pentru reconstrucţia pe termen lung a Afganistanului.

Acest proiect de declaraţie este conceput ca un document istoric, ce va încerca să anuleze divergenţele interne din cadrul NATO cu privire la deficitul de trupe şi echipamente, precum şi la unele informaţii potrivit cărora anumiţi aliaţi ezită să trimită militari în această zonă de conflict.

Declaraţia va încerca să menţioneze nevoia de îmbunătăţire a cooperării nu numai între cele 39 de state membre ale Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF), condusă de NATO, ci şi cu agenţiile Naţiunilor Unite şi alte grupuri internaţionale, precum Banca Mondială.

Consiliul de Securitate al ONU a aprobat în unanimitate, joi, prelungirea mandatului Naţiunilor Unite în Afganistan. Rezoluţia cere "un sprijin mai coerent din partea comunităţii internaţionale pentru Guvernul afgan", o prezenţă extinsă în Afganistan.

Diplomaţii NATO vor un document care să explice popoarelor unor ţări precum Canada motivul exact pentru care militarii lor sunt trimişi în zone de conflict, şi care să dea asigurări afganilor că nu vor fi abandonaţi de comunitatea internaţională.