Ofiţerii de poliţie maghiari şi cei chinezi vor desfăşura „patrulări comune” în oraşele ungare pentru „menţinerea securităţii interne şi a ordinii publice”

În anunţul făcut de ministrul de interne Sandor Pinter, la mijlocul lunii februarie, după întâlnirea cu ministrul chinez al securităţii publice, acesta spunea că poliţia maghiară şi cea chinezească vor avea „patrule comune”. Publicaţia germană Welt scria atunci şi că, în urma acordului dintre Ungaria şi China, ofiţerii chinezi ar putea apărea şi în oraşele ungare de lângă Serbia.

Publicaţia maghiară Telex, care citează Euronews, scrie că Beijingul ar putea folosi aceste unităţi chinezeşti pentru a verifica şi spiona proprii cetăţeni care au emigrat în alte state ale lumi.

Ungaria a semnat acordul cu China într-o perioadă în care are o relaţie dificilă cu UE şi NATO, din cauza neînţelegerilor privind ajutorul Uniunii Europene faţă de Ucraina şi întârzierea ratificării aderării Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. Cu toate acestea, Ungaria nu este prima ţară europeană cu care China a semnat astfel de acorduri. În trecut, şi Spania, Franţa sau Italia au avut acorduri similare, însă, în scurt timp, şi-au dat seama că acordurile serveau intereselor Chinei de a-şi supraveghea cetăţenii şi, în special, disidenţii, devenind astfel o ameninţare la adresa democraţiei.

China creează „miliţii” corporatiste

Beijingul desfăşoară mai multe activităţi prin care încearcă să îşi controleze cetăţenii, fie cei aflaţi în ţară, fie cei de peste hotare.

În ultimele luni, companiile de stat chinezeşti au început să îşi formeze propriile „unităţi militare în rezervă”, o metodă folosită în timpul lui Mao Zedong, care marchează îngrijorarea autorităţilor chinezeşti faţă de instabilitatea politică şi socială a ţării. 

Zeci de companii de stat au stabilit departamente ale Forţelor Armate Populare, încă din a doua jumătate a anului trecut. Printre companiile care vor avea astfel de unităţi se numără şi cele care se ocupă de Iniţiativa Belt and Road.  

Aceste departamente chinezeşti au fost asociate, în timpul lui Mao, cu eforturile de recrutare ale Armatei de Eliberare a Poporului la nivel de judeţ şi comune. Azi, însă, desfăşoară în mod normal activităţi civile de apărare şi contribuie la recrutarea, promovarea şi instrucţia militară.

 Aceste eforturi nu ar trebui văzute ca un semn de pregătire pentru o mobilizare militară împotriva unui posibil adversar, spun analiştii, citaţi de FT, ci ca o preocupare a preşedintelui Xi Jinping faţă de riscul unei instabilităţi sociale. Aceste unităţi pot, potrivit analiştilor Rand Corporation, juca rolul de legătură între companii, societate şi forţele de securitate, în timp ce promovează şi patriotismul şi monitorizează respectarea directivelor Partidului Comunist Chinez.

Yili Group, o companie chinezească de lactate, a fost prima companie care a creat astfel de unităţi, anul trecut, la sediul său din Mongolia. La momentul respectiv, compania a transmis că forţele de apărare ale companiei „lucrează în vreme de pace, răspund la urgenţe şi luptă în vreme de război”.