Olanda se opune ca subiectul aderării României la Schengen să fie introdus pe agenda summitului UE

Bulgaria şi România sunt menţinute în continuare în afara spaţiului Schengen, un semn al reticenţei tot mai mari a ţărilor deja membre faţă de extinderea acestei zone europene fără frontiere cu două ţări considerate nepregătite să combată filierele de imigraţie clandestină.

Un singur refuz este suficient pentru blocarea aderării, deoarece orice decizie privind acceptarea unui nou membru necesită unanimitatea celor 25 de state membre. Două ţări, Olanda şi Finlanda, s-au opus însă explicit intrării României şi Bulgariei în Schengen, în cadrul reuniunii miniştrilor de Interne ai UE de la Bruxelles.

Ministrul polonez de Interne Jerzy Miller, a cărui ţară deţine preşedinţia UE, a luat act de acest blocaj şi a deplâns faptul că promisiunea făcută României şi Bulgariei a fost "încălcată".

"Poziţia noastră este clară. Nu suntem favorabili unei aderări în acest moment", a declarat ministrul olandez pentru Imigraţie, Gerd Leers, la Bruxelles.

"Ceea ce am vrut să evităm, este să decidem astăzi şi să regretăm mai târziu", a declarat el, doareace "în acest domeniu, este imposibil să ne mai întoarcem".

"Poziţia noastră privind aderarea lor este negativă", a declarat la rândul său ministrul de Interne al Finlandei, Päivi Räsänen.

Preşedinţia poloneză vrea un arbitraj al şefilor de stat în timpul summitului lor de la jumătatea lui octombrie, dar ministrul olandez le-a ruinat speranţele. "Ar fi nerezonabil să ridicăm această problemă la summit, deoarece nu vedem ce ar putea să se schimbe până în octombrie", a afirmat el.

"Trebuie să avem certitudinea că acquis-ul Schengen este pus în aplicare pe deplin, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate", a insistat Gerd Leers.

"Dacă nu se va întâmpla acest lucru, atunci aveţi o poartă cu opt cele mai bune lacăte din lume, dar în spatele acestei porţi, aveţi pe cineva care lasă pe toată lumea să treacă şi acest lucru ridică o problemă serioasă", a argumentat el.

O formulă de compromis este discutată. Aceasta prevede o aderare în etape: deschiderea frontierelor aeriene şi maritime ale Schengen pentru România şi Bulgaria la 31 octombrie 2011, apoi o nouă decizie ar urma să fie luată în iulie 2012 pentru frontierele terestre.

"Formula permite o respingere în 2012", a subliniat secretarul de stat belgian pentru Imigraţie Melchior Wathelet.

Dar el s-a arătat pesimist. "Olandezii au spus nu, şi este nu, punct", a afirmat el. "Dosarul a devenit politic (...), iar problema este că nu se oferă nici perspective, nici soluţii" pentru Sofia şi Bucureşti, a deplâns el.

Dificultăţile întâmpinate de Grecia pentru a controla frontiera sa cu Turcia au generat dezbateri în alte ţări membre Schengen şi explică reticenţele acestora faţă de extinderea spaţiului fără frontiere cu alte "verigi slabe", a subliniat un diplomat.

Sofia şi Bucureştiul, care au intrat în UE la trei ani după celelalte ţări din Europa de Est din cauza pregătirii lor insuficiente, au primit cu dificultate aceste refuz şi ameninţă cu represalii.

Autorităţile române au trecut deja la acte şi au blocat la frontierele lor camioane ce transportă lalele olandeze, oficial pe motivul că acestea nu au "paşaport fitosanitar", un document obligatoriu în UE.

Măsura a fost ridicată joi la presiunea florarilor români, care au anunţat pierderi de 300.000 de euro.

Creat în 1985, spaţiul Schengen permite unui număr de 400 de milioane de europeni să circule liber fără paşaport pe teritoriul format din cele 25 de state membre - 22 de ţări membre UE (Marea Britanie, Irlanda şi Cipru nu au aderat), cărora li se adaugă Elveţia, Norvegia şi Islanda - care au acceptat în martie 2011 şi Liechtensteinul, a cărui aderare va deveni efectivă la sfârşitul anului.