Avocaţii precizează, într-un comunicat, că „la cererea lui Jacques Chirac au transmis vineri, 2 septembrie, preşedintelui Tribunalului o scrisoare a clientului (lor) la care era ataşat dosarul său medical”.
„În această scrisoare, preşedintele Chirac transmite Tribunalului dorinţa sa ca procesul să meargă până la capăt şi intenţia sa de a-şi asuma responsabilităţile, chiar dacă nu are capacitatea de a participa la derularea audierilor. El solicită ca avocaţii săi să îl poată reprezenta şi să fie purtătorii săi de cuvânt la audieri”, continuă avocaţii fostului şef de stat.
În această scrisoare, Chirac „aminteşte de asemenea ataşamentul său faţă de unul dintre principiile care fondează pactul nostru republican şi care cere ca toţi francezii să fie egali în faţa justiţiei”, adaugă ei.
Procesul lui Jacques Chirac, primul fost preşedinte francez care compare în justiţie, a fost amânat din motive de procedură în martie şi va fi reluat luni.
Prezenţa sa era incertă, starea sa de sănătate continuând să genereze speculaţii. Articole de presă l-au descris pe Chirac ca fiind obosit, la începutul lui august, la sosirea sa în vacanţă la Saint-Tropez, în sud-estul Franţei, dar el a dat totuşi autografe şi a făcut fotografii cu turiştii.
Procesul său ar urma să se încheie la 23 septembrie şi generează un puternic interes mediatic, Tribunalul primind cereri de acreditare de la 93 de instituţii de presă, dintre care 26 străine.
Protejat de imunitate, în timpul celor 12 ani de preşedinţie, între 1995 şi 2007, Jacques Chirac trebuie să răspundă pentru fapte care au avut loc la începutul anilor ’90, pe când era primar al Parisului (1977-1995).
El este trimis în faţa justiţiei pentru „deturnare de fonduri publice”, „abuz de putere” şi „însuşire de foloase necuvenite”. Fostul preşedinte riscă o pedeapsă de zece ani de închisoare şi plata unei amenzi în valoare de 150.000 de euro.
Chirac este suspectat că a permis ca persoane care lucrau în cadrul partidului său, RPR (precursorul UMP, partidul actualului şef al statului, Nicolas Sarkozy), să fie remunerate de Primăria Parisului.
Fostul preşedinte a continuat să recuze existenţa unui „sistem organizat”.