Omagiu adus victimelor nazismului, la 65 de ani de la eliberarea ultimilor deţinuţi de la Auschwitz

Doar aproximativ o sută de foşti prizonieri sunt aşteptaţi să participe la ceremoniile aniversare, în contextul în care, în urmă cu cinci ani, peste două mii de supravieţuitori au fost prezenţi în zona lagărului construit de Germania nazistă în Polonia ocupată.

Reprezentanţi oficiali din aproximativ 20 de ţări urmează să fie prezenţi acolo. Preşedintele Lech Kaczynski l-a invitat pe omologul său rus Dmitri Medvedev, dar acesta a declinat invitaţia, invocând "alte obligaţii", potrivit preşedinţiei poloneze.

Participanţii se vor reculege în faţa memorialului de la Birkenau, pentru a rosti rugăciunea evreiască pentru morţi (kaddish) şi rugăciuni ecumenice.

Miercuri dimineaţă, miniştrii europeni ai Educaţiei vor dezbate asupra modului de a-i învăţa pe tineri despre lagărul de la Auschwitz. Inaugurarea unei expoziţii ruse pe tema eliberării prizonierilor din lagăr va marca această zi de 27 ianuarie, declarată de ONU Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului.

"În curând, nu vom mai putea vorbi personal cu martorii în viaţă. În prezent, ei au peste 80 de ani", explică directorul muzeului Auschwitz-Birkenau, Piotr Cywinski.

"În timp ce ultimii martori ai nebuniei politice a Germaniei naziste ne părăsesc, doar zidurile, ruinele vor rămâne şi vor vorbi pentru ei. De unde şi necesitatea urgentă de a conserva ce mai există încă", spune el.

Cel mai mare şi mai sângeros dintre toate lagărele de exterminare şi concentrare naziste, Auschwitz-Birkenau este singurul care a fost păstrat aşa cum a fost abandonat el de germani, în fuga lor de Armata Roşie, subliniază Cywinski.

Alte lagăre naziste de exterminare din Polonia, cum ar fi Sobibor, Treblinka sau Belzec, au fost distruse complet, pentru a şterge urmele. "Germanii au arat pământul, au plantat păduri sau le-au transformat în ferme agricole", precizează Cywinski.

La Auschwitz-Birkenau, vizitatorii sunt îngroziţi de ruinele camerelor de gazare şi furnalele crematoriilor, pe care naziştii le-au aruncat în aer înainte de eliberare, precum şi de ruinele celor aproximativ 300 de barăci răspândite pe un teren de aproape 200 de hectare.

În 1947, după cel de-al doilea Război Mondial, Guvernul polonez a decis păstrarea unei mari părţi din lagăr, încredinţând supravieţuitorilor sarcina creării unui muzeu. De atunci, el îi finanţează întreţinerea.

Dar vestigiile trecutului se degradează rapid. Construite pe terenuri mlăştinoase, aceste clădiri concepute să reziste aproximativ zece ani se transformă în ruine. Miile de turişti slăbesc şi mai mult construcţiile. În 2009, un număr record de 1,3 milioane de persoane au vizitat muzeul.

Pentru a conserva lagărul, Polonia a creat un fond special, din care Germania a oferit deja jumătate din suma cerută de 120 de milioane de euro. Plasarea banilor urmează să aducă venituri anuale de patru până la cinci milioane de euro, pentru un program de lucrări de conservare extins pe 25 de ani.

"Ceea ce naziştii au vrut să distrugă, noi vom salva de la uitare", a declarat Wladyslaw Bartoszewski, fostul şef al diplomaţiei poloneze şi fost prizonier al lagărului de la Auschwitz.

Dar muzeul nu luptă doar împotriva timpului. În decembrie, într-un act de barbarie fără precedent, inscripţia celebră de la intrarea în lagăr "Arbeit macht frei" ("Munca eliberează", în limba germană), a fost furată, foarte probabil la comanda unor neonazişti suedezi.

Găsită de poliţie, inscripţia a fost adusă din nou la muzeu, cu şase zile înainte de ceremoniile aniversare.