Le Pen „va anunţa” marţi, la Bruxelles, într-o conferinţă de presă „constituirea grupului «Europa Naţiunilor şi Libertăţilor»”, se arată în comunicat.
În pofida faptului că avea numărul de eurodeputaţi necesari (37), Le Pen reuşise să adune doar aliaţii „istorici”, şi anume Partidul Libertăţii (PVV) al olandezului Geert Wilders, Partidu Libertăţii din Austria (FPÖ), Liga Nordului din Italia şi partidul flamand Vlaams Belang din Belgia. Adică reprezentanţi din cinci ţări, în contextul în care pentru formarea unui grup este nevoie de cel puţin 25 de deputaţi provenind din şapte ţări.
Mai multe surse din cadrul FN, contactate luni seara, au refuzat să precizeze din ce ţări provin eurodeputaţii din grup. „Se negociază până în ultimul moment”, a spus un eurodeputat din cadrul formaţiunii.
Membri ai partidului dădeau asigurări, de câteva luni, că le mai lipsea „o ţară”, a şaptea, pentru a constitui un grup, deoarece a şasea era „pregătită”.
În afară de mai multă vizibilitate, eventuale preşedinţii ale unor comisii sau subcomisii, un grup primeşte fonduri în valoare de 20-30 de milioane de euro în următorii cinci ani, în afară de salariile şi avantajele deputaţilor europeni.
Partidul xenofob, antieuropean şi antimigraţie de extremă dreapta promitea, în alegerile europene din mai 2014, că acest grup avea să fie format aproape imediat după sosirea eurodeputaţilor la Bruxelles.
Însă constituirea lui a fost amânată, mai întâi în toamna lui 2014, apoi la începutul sesiunii în 2015. O declaraţie antisemită din iunie 2014 a lui Jean-Marie Le Pen, în prezent suspendat din partid, a fost interpretată de către unii membri ai formaţiunii ca un element care au ţinut la distanţă alte partide europene tentate să se alieze cu FN.
Parlamntul European urmează să aibă două grupuri de eurofobi şi antimigraţie. Liderul partidului eurosceptic Ukip Nigel Farage a reuşit să reconstituie un grup în PE, după o scurtă dizolvare la jumătatea lui octombrie, în urma plecării unei alese letone.