ONG din Grecia: În Atena trăiesc aproximativ 13.000 de persoane fără locuinţă

„Majoritatea celor 1.500 de persoane sunt şomeri sau toxicomani, abandonaţi în urma închiderii centrelor de dezintoxicare din cauza crizei”, a declarat pentru AFP Tzanetos Antypas, preşedintele ONG-ului.

În schimb, „cea mai mare parte dintre ceilalţi 11.500 sunt imigranţi fără forme legale, înghesuiţi câte 15 sau 20 în apartamente dărăpanate din centrul Atenei”, a subliniat el.

Grecia nu dispune de statistici oficiale asupra numărului de persoane fără adăpost, iar orice anchetă efectuată de organizaţii este „aproximativă sau exagerată”, a apreciat Antypas, referindu-se la o evaluare recentă la 25.000 a numărului persoanelor fără adăpost din Atena, publicată anul trecut.

EuRo Manifest: Mii de persoane au participat la manifestația proeuropeană din Capitală

Cursa Bucureşti – Atena şi retur de vineri, anulată. Grevă a controlorilor de trafic aerian din Grecia

Criza a condus la apariţia unui nou profil al persoanei fără locuinţă, a anunţat el. În prezent, „vedem pe străzi mai ales bărbaţi, cu vârsta între 40 şi 55 de ani, şomeri sau persoane care nu mai pot să îşi plătească chiria sau să îşi asume responsabilitatea familiilor lor”, în timp ce anterior era vorba mai degrabă despre tineri imigranţi şi toxicomani, a precizat Antypas.

Creat în 2004, având 120 de salariaţi şi 580 de voluntari, ONG-ul Praksis coordonează două centre de sănătate pentru imigranţi sau persoane fără adăpost la Atena şi Salonic (nord) şi un centru pentru copii victime ale traficului de fiinţe umane în portul Patras (vest).

Cu ajutorul unei donaţii în valoare de 2,8 milioane de euro din partea Fundaţiei armatorului Stavros Niarchos, acest ONG urmează să deschidă în acest an trei centre pentru persoane fără adăpost, la Atena şi Pireu, un port din apropierea capitalei.

Potrivit Kathimerini, în cadrul programului său „împotriva sărăciei”, această Fundaţie a anunţat miercuri o donaţie în valoare de 10,2 milioane de euro către 39 de ONG-uri greceşti ce luptă împotriva pauperizării ţării, care beneficiază de împrumuturi internaţionale începând din 2010, anul în care s-a declanşat criza datoriilor.

Citeşte şi: Cartoful devine în Grecia un simbol al luptei de supravieţuire în faţa austerităţii