ONU a trecut sub tăcere un raport privind încălcarea drepturilor omului în Afganistan

Aceste informaţii apar după publicarea foarte aşteptată, vineri, a unui raport controversat la ONU, evocând posibilitatea unui "genocid" comis de armata rwandeză în Republica Democratică Congo, la sfârşitul anilor '90.

Un alt raport, "comandat de Înaltul Comisariat (al ONU pentru Drepturile Omului) asupra crimelor comise între 1978 şi 2001, în Afganistan, a fost în mod deliberat trecut sub tăcere de către ONU, din motive politice", scrie cotidianul elveţian, care şi-a procurat o copie după acest document de 300 de pagini, într-o anchetă publicată sâmbătă.

Purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, pe care AFP a încercat să îl contacteze, nu a fost disponibil.

"Acest «mapping report» (termenul folosit de ONU pentru a desemna un fel de inventar al încălcărilor, contextul şi regiunea în care au fost comise), finalizat în decembrie 2004, după un an de lucru, trebuia să fie publicat în ianuarie 2005", continuă articolul. "Nu a fost (publicat), iar din amânare în amânare a sfârşit prin a fi pus deoparte", adaugă cotidianul.

Raportul inventariază "ororile comise în lunile care au urmat loviturii de stat militare, în aprilie 1978, dar şi ulterior, în perioada invaziei şi ocupaţiei sovietice (1979-1989), în timpul războiului dintre Partidul Democratic al Poporului din Afganistan (PDPA) şi rezistenţa mujahedină, şi până la regimul talibanilor şi îndepărtarea lor de la putere, la sfârşitul lui 2001, de către o coaliţie condusă de trupele americane".

Acesta îi acuză pe "sovietici, şefii comunişti, mujahedini, facţiunile islamiste şi chiar forţele americane" că "au luat parte, în grade diferite, la atrocităţile (torturi, jafuri, execuţii sumare, deţineri arbitrare, masacre de civili, violuri în serie, înrolarea în armată a copiilor) la care au fost supuşi afganii" în aceşti 23 de ani, potrivit Le Temps.

Americanul Barnett Rubin, unul dintre cei trei redactori ai raportului, a declarat pentru cotidian că ONU a hotărât să nu publice documentul "la cererea preşedintelui (afgan, Hamid) Karzai (care se află la conducerea Afganistanului din decembrie 2001), pentru că acesta menţiona numele unor persoane care continuau să facă parte din Guvernul afgan".

"A fost o cerere adresată de preşedintele Karzai lui Louise Arbour", fostul Înalt Comisar pentru Drepturile Omului, care a preluat această funcţie în iulie 2004 şi care a fost urmată de judecătoarea sud-africană Navanethem Pillay, în iulie 2008, precizează Rubin.

"Invocând o agendă supraîncărcată", Louise Arbour a refuzat să răspundă întrebărilor cotidianului elveţian.

"Din decembrie 2004, s-a simţit o anumită nervozitate în cadrul ONU, la New York, cu privire la o eventuală publicare" a raportului, a declarat unul dintre ceilalţi autori ai documentului, Patricia Gossman, cercetătoare în cadrul International Center for Transitional Justice.

"Nu a existat niciodată un «moment potrivit» ca ONU să îl publice", a adăugat ea, "invocând presiuni interne şi externe asupra organizaţiei".

"Oficialii ONU erau îngrijoraţi la vremea respectivă, din cauza ameninţărilor la adresa prezenţei reprentanţilor săi în Afganistan", a precizat ea.

Între personalităţile vizate în raport figurează Mohammad Fahim, "suspectat de implicarea în numeroase masacre", potrivit cotidianului. În prezent, acesta este vicepreşedintele Afganistanului, iar anterior el a fost ministru al Apărării.

"Abdul Rabb al-Rasul Sayyaf, acuzat că a fost conducătorul unei miliţii împlicate în violuri în masă şi asasinate (pe criterii) etnice, este, în prezent, un membru influent al Parlamentului", conchide Le Temps.