ONU ameninţă că va pleca din Haiti, pe fondul violenţelor legate de alegeri şi epidemia de holeră

"Comunitatea internaţională se va retrage din Haiti, iar această ţară nu va mai beneficia de susţinerea şi resursele internaţionale, dacă voinţa populară nu este respectată", a avertizat Edmond Mulet.

"Dacă voinţa poporului este respectată şi recunoscută de Consiliul Electoral haitian, nu va exista nicio problemă. Comunitatea internaţională se va angaja şi va ajuta noul Guvern să facă faţă enormelor provocări", a promis diplomatul din cadrul ONU, în contextul în care ţara aşteaptă rezultatele primului tur al acestor alegeri contestate, de la 28 noiembrie.

Un grup de 12 candidaţi la preşedinţie continuă să ceară anularea alegerilor prezidenţiale şi legislative, marcate de incidente sângeroase şi, în opinia lor, de fraude în favoarea candidatului aflat la putere, Jude Celestin.

Publicarea rezultatelor primului tur al alegerilor este anunţată la data de 7 decembrie.

În ţară domneşte un climat de tensiune, iar manifestaţiile publice care cer plecarea preşedintelui în exerciţiu, Rene Preval, sunt, de-acum, interzise.

Exprimându-şi îngrijorarea faţă de criza post-electorală, Mulet a reiterat un apel la calm, lansat de diplomaţii reprezentând ţări prietene ale Haiti.

La Port-au-Prince, între 2.000 şi 3.000 de persoane au defilat, fără incidente, joi, la apelul candidaţilor la preşedinţie, care cer anularea scrutinului.

Anumiţi candidaţi, care au cerut, iniţial, anularea scrutinului, s-au alăturat, ulterior, procesului electoral, şi anume doi favoriţi în sondaje, Mirlande Manigat şi cântăreţul Michel Martelly, care au sugerat, la începutul săptămânii, că vor câştiga acest scrutin.

Partidul aflat la putere a recunoscut, marţi, că ar putea pierde alegerile.

Cel mai sărac stat din America, Haiti a fost devastat de un cutremur, în ianuarie, şi se confruntă, de la jumătatea lui octombrie, cu o epidemie de holeră, în care au murit 1.882 de persoane, potrivit ultimului bilanţ publicat joi de Ministerul Sănătăţii.

În plus, cel puţin 12 persoane au murit linşate, în ultimele zile, într-o regiune din sud-vestul ţării, în legătură cu epidemia.

"Aproximativ 12 persoane, acuzate că au adus holera în regiunea cruţată, până atunci, au fost ucise cu lovituri de macetă şi pietre, iar cadavrele au fost arse pe stradă", a declarat un inspector din cadrul poliţiei locale.

"Primul caz de linşaj a avut loc săptămâna trecută, iar de atunci avem cazuri în fiecare zi, dar şi tentative care eşuează", a declarat Kesner Numa, procurorul oraşului Jeremie, capitala departamentului Grand'Anse. "Aceste persoane sunt acuzate de vrăjitorie, legată de holeră. Potrivit mulţimii, ele ar fi semănat o substanţă care propagă boala în regiune", a adăugat el.

De la declanşarea epidemiei de holeră, peste 84.000 de persoane au fost internate în spitale şi centre de tratament contra holerei, pe întregul teritoriul ţării.

Haiti este, de asemenea, una dintre victimele recentelor dezvăluiri ale WikiLeaks. O notă diplomatică americană, din iunie 2009, relevă că preşedintele Preval a căutat să îşi "orchestreze" succesiunea, de teamă că va fi obligat să plece în exil.

Ţara s-a confruntat cu lovituri de stat, regimuri dictatoriale şi alegeri trucate, în istoria sa recentă. Mai mulţi lideri au fost constrânşi să plece în exil, între care şi primul preşedinte ales democratic, Jean-Bertrand Aristide.