Polemică în Belgia privind portul vălului islamic

În vârstă de 26 de ani, Mahinur Ozdemir, licenţiată în ştiinţe politice, urma să depună, în această după-amiază, jurământul ca deputat în Parlamentul Regional de la Bruxelles, în care este, din 7 iunie, cea mai tânără membră.

Fiica unor mici comercianţi turci, ea face parte din Centrul Democrat Umanist (CDH), fostul Partid Social-Creştin francofon.

Ea spune că poartă vălul din "proprie iniţiativă" şi că nu are de gând să renunţe la el în perioada mandatului.

Mahinur Ozdemir face parte din categoria aleşilor de origine străină, originari în principal din Maroc şi Turcia, intraţi în urmă cu zece ani în Parlamentul Regional de la Bruxelles, un oraş unde o treime din populaţie este musulmană, potrivit unui studiu realizat în 2008 de Universitatea Catolică de la Louvain.

Majoritatea candidaţilor imigranţi apără culorile formaţiunilor "tradiţionale" ca PS sau CDH şi obţin adesea rezultate bune în alegeri, contrar partidului "comunitarist" musulmans.be, care nu a primit decât 0,99 la sută din sufragii în alegerile de la 7 iunie.

Mahinur Ozdemir va fi totuşi prima deputată a unei adunări belgiene care poartă vălul islamic.

În timp ce Nicolas Sarkozy afirma luni că burqa "nu este binevenită" în Franţa, fularul tinerei deputate declanşa protestele câtorva aleşi ai Mişcării Reformatoare (MR), partidul liberal francofon belgian apropiat de UMP.

Deputatul MR Denis Ducarme a propus, sâmbătă, ca "însemnele religioase sau filozofice distincte" să fie interzise în adunările din Regat, dar ideea sa a fost criticată chiar şi în interiorul taberei sale.

Astfel, preşedintele Senatului, liberalul Armand De Decker, a estimat că nu este nicio problemă dacă un "reprezentant politic decide să poarte un însemn distinctiv".

Belgia este, într-adevăr, "un stat neutru" şi nu unul laic, explică directorul Centrului pentru Egalitatea Şanselor, Edouard Delruelle. "Integrăm diversele convingeri care există. Şcoala publică este un bun exemplu: oferă alternativ cursuri de religie catolică, protestantă, islamică, mozaică şi cursuri de morală laică", afirmă el.

Autorizarea sau interzicerea portului vălului islamic de către elevi este lăsată, deci, la aprecierea directorilor de şcoală. Aceştia sunt din ce în ce mai numeroşi în a-l interzice, după cum este cazul celor două licee din Anvers care şi-au anunţat, marţi, decizia în acest sens.

La nivelul administraţiei, în general funcţionarilor care exercită o misiune cu puternică încărcătură publică – în special poliţiştii şi magistraţii – le este interzis să poarte văl. În cazul altor categorii de funcţionari însă problema nu este tranşată.

Într-o notă internă prezentată marţi presei, "celula diversitate" a Ministerului Justiţiei a alimentat dezbaterea propunând ca "tuturor funcţionarilor" acestui departament, inclusiv celor care au contact cu publicul, să li se permită să poarte însemne religioase.

"Neutralitatea agenţilor" nu are legătură cu aparenţa lor, a apreciat departamentul respectiv, care nu poate da decât un aviz consultativ. Opinia nu este însă împărtăşită de organismul reprezentativ al mişcării laice belgiene, care a reamintit, marţi, că "militează dintotdeauna pentru o distincţie clară între biserici şi stat".