Potrivit propunerii, cetăţenii ar urma să fie chemaţi să decidă, pe de o parte, cu privire la necesitatea de a adopta sau nu o nouă Constituţie, iar pe de altă parte, în cazul în care va fi decisă modificarea Constituţiei, vor trebui să desemneze organismul care va fi format pentru modificarea Legii Fundamentale: fie o Adunare Constituantă clasică, fie o „Convenţie constituţională mixtă”, formată din parlamentari, alţi lideri politici şi reprezentanţi ai societăţii civile.
În cazul unei Adunări Constituante clasice, aceasta va trebui să fie formată dintr-un număr egal de bărbaţi şi femei şi vor exista şi locuri rezervate minorităţilor indigene şi candidaţilor independenţi. Una dintre cererile protestatarilor care au participat la mişcarea socială recentă din Chile a fost înlocuirea Constituţiei moştenite din perioada generalului Augusto Pinochet (1973-1990). Mişcarea de protest de anul acesta, cea mai gravă criză pe care a cunoscut-o ţara sud-americană de la revenirea la democraţie în 1990, a dus la moartea a 24 de persoane, în timp ce alte câteva mii au fost rănite.
În cadrul unei consultări fără caracter obligatoriu, organizată săptămâna aceasta în 225 de municipalităţi din Chile şi la care au participat peste două milioane de cetăţeni, 92,4% dintre participanţi s-au declarat în favoarea unei noi Constituţii, iar 73,1% au dorit ca aceasta să fie redactată de o Adunare Constituantă.