Panama şi-a transformat canalul într-un generator de bani. Trump vrea să îl ia înapoi

Ameninţarea readuce în memoria panamenilor istoria complicată a relaţiei lor cu Statele Unite, care a început cu „diplomaţia canonierelor" în urmă cu peste 100 de ani, notează CNN.

Trump susţine că Panama suprataxează marina americană pentru tranzitul prin canal şi că, în secret, China ar controla această cale navigabilă strategică - o afirmaţie pe care oficialii panamezi o resping categoric.

Pentru Panama, miza este uriaşă: canalul şi serviciile conexe generează 23,6% din venitul anual al ţării, cu profituri totale de aproape 5 miliarde de dolari în 2024.

Istoria canalului este marcată de tensiuni şi intervenţii americane.

În 1903, SUA au sprijinit independenţa Panama faţă de Columbia, trimiţând nave de război pentru a susţine rebeliunea. În schimb, americanii au primit control total asupra viitorului canal, spre nemulţumirea panamenilor care nu aveau acces în zona canalului administrat de SUA.

Situaţia s-a schimbat abia în 1977, când preşedintele Jimmy Carter a semnat un acord pentru transferul treptat al controlului către Panama, finalizat în 1999. De atunci, Panama a investit masiv în modernizarea canalului. O extindere de 5 miliarde de dolari, finalizată în 2016, a dublat capacitatea de trafic şi generează acum 55% din veniturile totale ale canalului.

Preşedintele panamez José Raúl Mulino a respins ferm declaraţiile lui Trump: „Canalul este şi va rămâne panamez".

Experţii avertizează însă că o eventuală intervenţie americană ar fi devastatoare pentru economia ţării, canalul fiind pentru Panama ceea ce este petrolul pentru Arabia Saudită.

Acordul din 1977 permite teoretic SUA să intervină militar pentru a menţine canalul deschis, deşi acest lucru este puţin probabil având în vedere că traficul prin canal înregistrează cifre record.

Aproximativ 5% din traficul maritim mondial trece prin această cale navigabilă care leagă oceanele Atlantic şi Pacific.