Suedia şi Finlanda au rezervat deja locuri, în timp ce Parisul urmează să selecteze unul până în 2013.
Alte ţări europene, precum Elveţia şi Marea Britanie, sunt pe cale de a urma acest exemplu.
Aproape o treime din electricitatea consumată în Europa este de origine nucleară, cu 145 de reactoare în total, active în 15 ţări, şi opt în construcţie, potrivit ultimelor cifre.
Comisia Europeană a declarat deja în 2008 că „problemele ştiinţifice şi tehnice importante pentru stocarea deşeurilor nucleare în straturi geologice de mare adâncime sunt stăpânite şi trebuie de acum încurajate şi facilitate”.
Deciziile de acest gen ţin de autorităţile naţionale.
Finlanda va fi prima care va utiliza această metodă de stocare a deşeurilor radioactive începând din 2020, au precizat experţii europeni într-o prezentare la o conferinţă anuală a American Association for the Advancement of Science (AAAS), reunită în perioada 18-22 februarie la San Diego.
Suedia va face acest lucru la trei ani după ea şi „Franţa preconizează să înceapă în 2025 operaţiuni de stocare a deşeurilor nucleare vitrificate, provenite din retratare, la mari adâncimi geologice”, a precizat Roland Schenkel, director general adjunct al centrului de cercetare comun al Comisiei Europene.
Franţa, Marea Britanie, Japonia şi Rusia retratează în prezent deşeurile nucleare puternic radioactive şi le stochează în instalaţii provizorii înainte „de a le îngropa în viitoare depozite geologice profunde”, unde vor rămâne pentru totdeauna, a adăugat oficialul european.