Papa Francis a beatificat 124 de martiri coreeni la Seul

Primul Papă care vizitează Asia din 1999 încoace, Francisc a sosit la Poarta Gwanghwamun la bordul unui mic vehicul decapotabil marca Kia, construit special pentru el, pentru a oficia o mesă în meoria primilor creştini din această ţară.

Poduri, drumuri şi staţii de metrou din zona pieţei au fost închise, iar lunetişti de elită au fost plasaţi pe acoperişuri, în vecinătate, pentru a asigura securitatea Papei şi celor aproximativ un milion de pelerini aşteptaţi.

Aşa cum a făcut cu o zi înainte, într-un adevărat rechizitoriu împotriva societăţii de consum, de vină în opinia sa de o "disperare" care conduce la consumul de droguri şi sinucidere, Francisc a prezentat credinţa şi sacrificiul lui Hristos ca pe o cale de salvare de la ceea ce a prezentat drept o dezrădăcinare a valorilor umane.

Martirii "ne îndeamnă să ne întrebăm dacă există ceva pentru care să fim dispuşi să ne dăm viaţa", a spus el, în a treia zi a vizitei pe care o întreprinde în "ţara dimineţii calme".

Exemplul martirilor coreeni, care acceptau "demnitatea egaă a tuturor celor botezaţi" şi care privilegiau "o formă de viaţă frăţească sfidând structurile sociale rigide ale timpului lor", are multe de spus "într-o societate în care, alături de bogăţii uriaşe, se dezvoltă cea mai abjectă sărăcie, în care strigătul săracilor este rareori auzit", a adăugat el.

- Vocaţia laicilor

Catolicismul a fost introdus în Coreea de Sud de către laici învăţaţi, iniţiaţi în învăţăturile iezuite în China vecină, ci nu de către misionari europeni.

"Această istorie ne spune importanţa, demnitatea şi frumuseţea vocaţiei laicilor în Biserică", a subliniat Francisc, în predica pe care a ţinut-o pe o scenă uriaşă, dominată de o cruce, având în fundal Palatul Gyeongbokgung al dinastiei Joseon.

Papa l-a beatificat pe Paul Yun Ji-chung şi pe alţi 123 de martiri, executaţi începând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Paul şi vărul său au fost martirizaţi în 1971 pentru că au vrut să organizeze funeralii catolice mamei lor, fără să respecte riturile confucianiste. Toţi aceşti creştini au fost laici, cu excepţia unui preot, James Mun-mo, venit din China.

Potrivit Bisericii, nu mai puţin de 10.000 de coreeni au fost ucişi în secolul de după introducerea catolicismului, în 1784. De obicei erau conduşi de la Poarta Gwanghwamun la Poarta Seosomun, unde erau predaţi călăului.

Pentru a-i reabilita pe martiri, Papa a parcurs sâmbătă dimineaţa acest drum în sens invers.

- O Biserică influentă

Împărţiţi după dioceze, sute de mii de bărbaţi şi femei au aşteptat înfruntând căldura încă de la prima oră, purtând coifuri colorate din carton. Într-o atmsoferă de reculegere, şi dând dovadă de o disciplină tipic sud-coreeană, ei au cântat cântece în latină, s-au ruga şi au ascultat muzică interpretată la pian.

Cei peste cinci milioane de catolici sud-coreeni reprezintă 10,7% din populaţia ţării, dar sunt numeroşi în elita politică şi economică, iar influenţa le depăşeşte cu mult, în prezent, ponderea demografică.

Papa, în vârstă de 77 de ani, şi-a început ziua botezându-l, la Nunţiatura din Seul, unde stă, pe tatăl unui băiat care a fost victima naufragiului feribotului Sewol, în aprilie.

"Sunt budist, dar cred că Papa ne poate ajuta", a declarat Choi Keum-bok, al cărui fiu a murit în catastrofă. El a venit să asiste la mesa de beatificare.

Francisc a vizitat după aceea la Kkottongnae, situat la aproximativ 100 de kilometri de Seul, unde a vizitat un centru pastoral şi social al Bisericii în care sunt găzduiţi copii şi adulţi cu handicap, membri ai comunităţilor religioase implicate şi laici angajaţi.

Cu această ocazie, el a făcut un gest simbolic foarte puternic prin care a denunţat avortul, oprindu-se, în prezenţa unor activişti "pro-viaţă", în faţa unui teren pe care se află aproximativ 1.000 de cruci albe, instalate pentru a aminti tot atâtea sarcini întrerupte.