Papa Francisc a murit, anunţă Vaticanul. Detalii privind înmormântarea și alegerea noului Papă

Trupul Papei ar putea fi mutat la Bazilica Sfântul Petru miercuri

Trupul Papei Francisc ar putea fi transportat la Bazilica Sfântul Petru încă de miercuri, declară luni purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni. Acest lucru le-ar permite credincioșilor să îi aducă un ultim omagiu, scrie The Guardian.

Un grup de cardinali care se va reuni marți va lua o decizie oficială cu privire la această chestiune, a adăugat Bruni.

Papa Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma pentru a fi lângă icoana sa preferată a Madonei, potrivit Reuters.

Suveranul Pontif a cerut, de asemenea, să fie îngropat într-un sicriu simplu de lemn, spre deosebire de predecesorii săi, care au fost îngropați în sicrie din chiparos, plumb și stejar.

Când va avea loc înmormântarea Papei?

Perioada de doliu durează nouă zile, data înmormântării şi înmormântării urmând a fi hotărâtă de cardinali, relatează Reuters.

Papa Francisc a refuzat fastul şi privilegiul de a conduce Biserica Catolică. El a modificat şi simplificat obiceiurile funerare papale în 2024.

Liturghia de înmormântare este de aşteptat să aibă loc în Piaţa Sf. Petru, dar, spre deosebire de mulţi predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Sfânta Maria Major din Roma pentru a fi lângă icoana sa preferată a Madonei.

Francisc a cerut de asemenea să fie îngropat într-un sicriu simplu de lemn, spre deosebire de predecesorii care au fost îngropaţi în sicrie din chiparos, plumb şi stejar.

Cine va fi noul Papă. Principalii candidați și felul în care va fi ales noul Papă

Dintre cei 138 de cardinali cu drept de vot în conclav, un total de 110 au fost numiți de Papa Francisc. Acest grup este semnificativ mai divers decât alegătorii precedenți, cu o reprezentare mai mare din Asia, Africa și America Latină, reflectând obiectivul lui Francisc de a reflecta amploarea globală a Bisericii. Cel mai tânăr cardinal elector are doar 45 de ani, fiind un cleric ucrainean stabilit în Australia.

Ca urmare, există posibilitatea ca, pentru prima dată în secole, următorul papă să provină din Africa sau Asia, sau dintr-o altă regiune tradițional subreprezentată în conducerea Bisericii.

Printre cardinalii africani despre care se discută sunt Peter Turkson din Ghana, fostul șef al Consiliului Pontifical pentru Justiție și Pace, și Fridolin Ambongo din Republica Democrată Congo, arhiepiscop de Kinshasa. Ambii sunt conservatori convinși, care au fost susținători vocali ai păcii în țările lor respective.

Un alt candidat puternic este cardinalul filipinez Luis Tagle, fost arhiepiscop de Manila. Ca și Papa Francisc, Tagle pune accentul pe justiția socială și pe grija față de săraci.

Cardinalul maghiar Peter Erdo este văzut ca unul dintre principalii candidați conservatori și ar putea servi drept punte de legătură cu creștinii orientali. Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta, Erdo, este un tradiționalist care a susținut apropierea de creștinii ortodocși, subliniind „nevoia disperată” de unitate între biserici.

De asemenea, cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun, al cărui rol diplomatic de vârf îi asigură o bună cunoaștere de către toți cardinalii.

Printre alți posibili candidați se numără Matteo Zuppi din Italia, arhiepiscop de Bologna, și Mario Grech din Malta, secretar general al Sinodului Episcopilor, funcție care l-a ținut în contact strâns cu Papa Francisc.

Papa Francisc a murit în acestă dimineață

„Dragi fraţi şi surori, cu profundă tristeţe trebuie să anunţ moartea Sfântului nostru Părinte Francisc”, a anunţat cardinalul Kevin Farrell pe canalul TV al Vaticanului.

„La 7:35 în această dimineaţă, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”, a adăugat el.

UPDATE Lumea în doliu. Curg mesajele după decesul Papei Francisc.

Europa deplânge moartea Sanctităţii Sale Papa Francisc. Zâmbetul lui contagios a cucerit inimile a milioane de oameni din întreaga lume.

Papa Francisc a fost un simbol al umilinţei, al compasiunii şi al angajamentului neclintit faţă de pace şi justiţie socială şi un prieten care a preţuit profund esenţa spirituală a poporului român, afirmă preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan.

Cine a fost Papa Francisc

Francisc a fost al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. A fost primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea.

De asemenea, a fost primul papă originar de pe continentul american şi primul papă iezuit.

El s-a născut în Buenos Aires într-o familie de emigranţi italieni, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată italian. A studiat chimia la Buenos Aires, apoi a urmat cursurile seminarului din cartierul Villa Devoto (Buenos Aires). La 11 martie 1958 a devenit novice în ordinul iezuit. A revenit în Argentina, unde a obţinut licenţa în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel (Buenos Aires), apoi a predat literatură şi psihologie la Colegio de la Inmaculada din Santa Fe şi la Colegio del Salvador din Buenos Aires.

În anul 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires.

În consistoriul din 21 februarie 2001 papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la demnitatea de cardinal.

În data de 14 martie 2013, prima zi de după alegerea sa în funcţia de episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, a vizitat Bazilica Santa Maria Maggiore şi s-a închinat icoanei Salus populi Romani. La întâlnirea cu jurnaliştii din data de 16 martie 2013 a arătat că şi-a ales numele de papă în amintirea lui Francisc de Assisi.ş29ţ Cu aceeaşi ocazie a spus că i s-a sugerat să-şi ia numele de Adrian, în semn de continuitate cu papa Adrian al VI-lea.

Slujba de inaugurare a pontificatului său a avut loc la 19 martie 2013.

Papa Francisc vorbea cursiv următoarele limbi: spaniolă, limba oficială a Argentinei, italiana – limba maternă a părinţilor -, engleza, franceza, latina, germana, limbă în care şi-a redactat teza de filosofie.

Papa Francisc a vizitat România în perioada 31 mai-2 iunie 2019, sub genericul „Să mergem împreună!”

Cum va fi ales următorul Papă, după decesul Papei Francisc

Vor fi făcute amenajări speciale la Vatican, în scopul de a asigura izolarea „marilor electori”, dar şi pentru a permite traiul în condiţii de minim confort în timpul conclavului, în condiţiile în care numeroşi membri sunt în vârstă.

Cardinalii interă în conclav la cel puţin 15 zile şi maxim 20 de la decesul sau retragerea Papei. Ei trec în cortegiu din Capela Paulină în Capela Sixtină. Apoi se închid porţile, se scot cheile, iar izolarea este verificată de cardinalul şambelan la interior şi de prefectul Casei Pontificale la exterior.

Cardinalii nu au voie să voteze pentru ei înşişi şi trebuie să depună pe rând un jurământ de respectare a votului secret şi de acceptare a rezultatului. Ei jură că acela dintre ei care va fi ales nu va renunţa niciodată să revendice drepturile depline ale pontifului roman.

Procesul de votare se desfăşoară în Capela Sixtină, cu două scrutine dimineaţa şi două seara. Buletinele de vot sunt apoi arse. Cardinalul care obţine două treimi din voturi este ales. În cazul unui impas, există şi posibilitatea votului cu majoritate absolută.

După ce este obţinut rezultatul, decanul Colegiului Cardinalilor îl întreabă pe câştigător dacă acceptă alegerea. În cazul în care o face, acesta devine Papă, iar competenţele sale se extind imediat asupra lumii catolice din întreaga lume.

Noul Papă trebuie să declare ce nume va purta ca suveran pontif.

În timpul desfăşurării scrutinului, o sobă din capela sixtină informează mulţimea adunată în Piaţa Sfântul Petru în legătură cu rezultatul votului. Dacă fumul este negru, Suveranul Pontif nu a fost ales. Dacă este alb, înseamnă că a fost ales un nou Papă.