Papa Ioan Paul al II-lea îşi scrisese demisia, în caz de dificultăţi în exercitarea funcţiei

Această scrisoare, până în prezent inedită, este publicată în cartea „De ce este sfânt, adevăratul Ioan Paul al II-lea”, scrisă de prelatul polonez, împreună cu jurnalistul Saverio Gaeta şi prezentată în cursul unei conferinţe de presă, cu o zi înainte de apariţia sa în librăriile din Italia.

Cartea se bazează pe cele 114 mărturii strânse în cadrul procesului de beatificare a Papei din Polonia.

Scrisoarea, în italiană, datează din 15 noiembrie 1989. Papa declară că vrea să „renunţe” la funcţia sa „în caz de boală, dacă este apreciată ca incurabilă, de lungă durată şi care împiedică exercitarea suficientă a funcţiei ministerului apostolic, sau în cazul unei alte probleme grave şi prelungite”.

Papa lăsase sarcina deciziei finale unui grup de cardinali, care nu s-au folosit niciodată de ea, în timpul bolii sale prelungite.

Într-un alt text, din 1994, „fără îndoială destinat să fie citit, pentru că accentele tonice sunt înscrise în el”, potrivit lui Saverio Gaeta, Papa aduce la cunoştinţă decizia sa de a „urma dispoziţiile şi exemplul lui Paul al VI-lea” şi de a nu renunţa la funcţia sa, după ce împlineşte vârsta de 75 de ani, vârsta canonică a retragerii pentru episcopi. „Resimt ca pe o importantă obligaţie de conştiinţă datoria de a continua să îndeplinesc sarcina pentru care Hristos m-a chemat”, afirmă el.

„Nu există loc în Biserică pentru un Papă emerit”, a mai declarat el chirurgului care tocmai îl operase pentru o fractură de femur, tot în 1994.

La un anumit interval de timp înainte de atentatul căruia i-a fost victimă, la 13 mai 1981, în piaţa Sfântul Petru din Roma, „serviciile secrete italiene au semnalat existenţa unui proiect de răpire a lui Ioan Paul al II-lea de către teroriştii Brigăzilor Roşii”, scrie apărătorul cauzei beatificării.

„De aceea, poate că, imediat după ce a fost rănit, Papa a făcut această reflecţie în faţa secretarului său Stanislaw: «ca pentru Bachelet», făcând aluzie la vicepreşedintele catolic al Consiliului Superior al Magistraturii, asasinat la Roma de brigadişti, la 12 februarie 1980”.

Cartea confirmă de asemenea că Ioan Paul al II-lea îşi aplica pedepse corporale, aşa cum scriau deja anumite publicaţii. „Aşa cum au putut auzi cu propriile lor urechi membrii anturajului său, în Polonia, ca şi la Vatican, Ioan Paul al II-lea se flagela”, scrie monseniorul Oder.

La 19 decembrie, Ioan Paul al II-lea a fost proclamat „venerabil”, ca ultimă etapă înainte de beatificare, de către Benedict al XVI-lea.

Unele surse din presă au afirmat că beatificarea ar putea avea loc în primăvara lui 2010, la cinci ani după decesul său la 2 aprilie 2005, sau în octombrie 2010. Ioan Paul al II-lea a fost ales în fruntea Bisericii Catolice la 16 octombrie 1978.

„Cauza beatificării decurge bine, dar nu există nici o certitudine” în legătură cu data, a declarat Monseniorul Slawomir Oder.