Paradă de amploare la Beijing, la 60 de ani de la fondarea Republicii Populare Chineze

Partidul Comunist, care conduce ţara din 1949, va folosi aniversarea pentru a prezenta realizările uriaşei ţări şi a oferi asigurări asupra coeziunii acesteia, într-un moment în care tensiunile sociale şi etnice se intensifică.

Festivităţile vor pune în lumină calea parcursă de China, înapoiată şi izolată în 1949 când Mao Zedong a proclamat, la 1 octombrie, Republica Populară Chineză, dar devenită o mare putere economică, diplomatică şi militară la 30 de ani după ce Deng Xiaoping a deschis ţara către capitalism.

Mobilizare importantă a armatei şi civililor pentru defilare

De mai mult de un an, Armata Populară de Eliberare, cea mai mare forţă armată din lume, pregăteşte prima sa defilare din ultimii zece ani, un eveniment care se va desfăşura în Piaţa Tiananmen, în faţa portretului lui Mao, şi va fi urmărită de toate celelelate armate ale lumii.

Generalul Gao Jinaguo a afirmat că armata "îşi menţine glorioasa sa tradiţie de sobrietate", dar parada - care va fi survolată de 150 de avioane de luptă - va permite trupelor chineze să facă o demonstraţie de forţă.

În cadrul manifestării militare vor fi prezentate "52 de tipuri de echipamente militare sută la sută chineze", dintre care "aproape 90% vor fi expuse pentru prima dată", precum şi cinci noi tipuri de rachete, inclusiv rachete balistice intercontinentale.

Şi populaţia se pregăteşte, de mai multe luni, pentru aniversare, însoţită de importante probleme logistice, cu 200.000 de participanţi şi peste 8.000 de vehicule pe arterele din centrul oraşului. Aproximativ 100.000 de studenţi, elevi şi muncitori au fost mobilizaţi pentru defilare, care presupune dansuri, cântece sau care alegorice colorate.

În jurul pieţei Tiananmen, unde se vor afla liderii regimului, au fost ridicate 56 de coloane în culorile roşu şi auriu ale drapelului naţional, simbolizând minorităţile etnice din China, afectată în 2008 de revoltele din Tibet, iar în iulie 2009, de incidentele interetnice din Xinjiang.

Minorităţile "sunt considerate astăzi drept o problemă arzătoare" de către Partid, afirmă Jean-Philippe Beja, de la Centrul francez de studii pentru China contemporană (CEFC), cu sediul la Hong Kong.

Măsuri de securitate mai aspre decât cele luate pentru Olimpiadă

Pentru locuitorii din Beijing, pregătirile înseamnă perturbări serioase, măsurile de securitate luate de regim determinând o desfăşurare de forţe de poliţie mai importantă decât cea de la Olimpiada din august 2008.

În timpul repetiţiilor, centrul oraşului cu 17 milioane de locuitori a fost practic paralizat, riveranii nu au putut ajunge acasă, au fost somaţi să nu iasă pe balcoane, percheziţionaţi la metrou, iar hotelurile şi şcolile au fost închise.

Atât folosirea zmeielor, cât şi vânzarea de cuţite au fost interzise. Nici ploaia sau grindina nu sunt dorite la eveniment - cerul va trebui să fie albastru clar în data de 1 octombrie, norii fiind îndepărtaţi cu ajutorul unor tehnici chimice.

Majoritatea locuitorilor din Beijing vor urmări însă la televizor festivităţile. De altfel, televiziunile sunt inundate de câteva săptămâni cu mesaje de propagandă, în timp ce marile staruri de cinema au fost mobilizate pentru o superproducţie dedicată evenimentului.

Nici presa, nici universităţile nu pot aduce în discuţie evenimentele din cei 60 de ani trecuţi de la proclamarea republicii şi nici perioada în care China a fost condusă de Mao, marcată de zeci de milioane de morţi, nici represiunea îndreptată împotriva disidenţilor. "Au fost eliminate toate discuţiile despre ceea ce a însemnat Mao, despre ceea ce au fost aceşti 60 de ani", afirmă Beja.