Parisul, Roma şi Viena susţin candidatura sârbă la UE

În acest e-mail, miniştrii de Externe francez, austriac şi italian afirmă că au "efectuat o analiză aprofundată a progreselor Serbiei şi au ajuns la concluzia că aceste condiţii au fost îndeplinite".

Liderii europeni au decis, la summitul din decembrie, să amâne luarea unei decizii cu privire la acordarea acestui statut Belgradului, apreciind că este necesar să fie realizate progrese "în aplicarea acordurilor din cadrul negocierilor" dintre Serbia şi Kosovo, fosta sa provincie care şi-a proclamat independenţa. Germania a făcut parte, la summit, dintre ţările cele mai reticente.

Liderii europeni au impus, de asemenea, drept condiţie găsirea unei soluţii "în ceea ce priveşte participarea Kosovo la forumurile regionale", amintesc cei trei miniştri.

Reuniţi de miercuri la Bruxelles, negociatorii sârbi şi kosovari întârzie să se înţeleagă asupra reprezentării Kosovo în cadrul conferinţelor regionale, sârbii refuzând ca Kosovo, a cărui independenţă nu o recunosc, să fie reprezentat în cadrul acestora ca stat cu drepturi depline.

Dar, în această privinţă, "Belgradul a avansat propuneri foarte constructive în vederea includerii Kosovo în cooperarea regională, recunoscând totodată poziţiile fiecărei părţi asupra problemelor statutului" Kosovo, subliniază cei trei miniştri.

În plus, au fost realizate "progrese decisive" în aplicarea acordurilor cu Kosovo asupra altor puncte, insistă ei.

Astfel, este necesar ca Uniunea Europeană (UE) "să îşi onoreze promisiunile", acordând Serbiei statutul de ţară candidată, apreciază miniştrii. Prin această decizie, Serbia va fi totodată "încurajată să continue să progreseze spre o normalizare globală a relaţiilor sale cu Kosovo", în opinia lor.

Problema urmează să fie discutată luni de către miniştrii europeni de Externe şi tranşată a doua zi de miniştrii Afacerilor Europene ai celor 27 de state UE, potrivit diplomaţilor.

Pe de altă parte, ministrul german de Externe Guido Westerwelle, aflat joi într-o vizită în capitala sârbă, a transmis Belgradului că ţara sa susţine Serbia, care vrea să obţină rapid statutul de stat candidat la aderare, la finalul unei întâlniri cu ministrul sârb de Externe Vuk Jeremici.

"Mă aflu aici pentru a arăta că apreciem ceea ce aţi făcut până în prezent şi pentru a vă încuraja" în vederea ultimelor progrese de îndeplinit, a declarat Westerwelle presei, în capitala sârbă.

"Următorul pas este (obţinerea) statutului de candidat la UE. Germania ar vrea să vadă acest pas făcut la următoarea reuniune a Consiliului European" din 1 şi 2 martie, la Bruxelles, a dat el asigurări.

Bruxelles-ul şi mai ales Berlinul cer progrese în negocierile dintre Belgrad şi Priştina mediate de UE, înainte de acordarea statutului de candidat Belgradului. O nouă rundă de negocieri este în curs la Bruxelles.

Kosovo şi-a proclamat unilateral, în 2008, independenţa faţă de Serbia, care refuză cu vehemenţă să o recunoască.

Joi seara, etnici sârbi din nordul Kosovo au anunţat redeschiderea celor două puncte de trecere a frontierei cu Serbia pe care le blocau din iulie, dând astfel curs unei cerinţe a UE, care urmează să se propunenţe în curând asupra acordării statului de candidat să adere la UE solicitat de Belgrad.

Acest blocaj a intervenit după ce Priştina a trimis unităţi speciale din cadrul poliţiei kosovare să îşi impună prezenţa în acest puncte de trecere a frontierei, care îi scăpaseră de sub control.

În urma acestei încercări, etnici sârbi din nordul Kosovo, o regiune situată către Serbia în care sunt majoritari, au răspuns ridicând baricade.

Confruntări violente au avut loc în mai multe rânduri. Un poliţist kosovar a fost ucis, iar zeci de manifestanţi şi militari din cadrul Forţei NATO în Kosovo (KFOR) au fost răniţi.