Parlamentul European aprobă propunerea CE privind repartizarea a 120.000 de imigranţi extracomunitari

PE a aprobat propunerea CE fără amendamente, cu 370 de voturi pentru, 134 împotrivă şi 52 de abţineri. Ulterior, PE a adoptat o rezoluţie prin care informa Consiliul că această aprobare nu afectează poziţia pe care o va avea asupra propunerii de stabilire a unui mecanism permanent de relocare, în cazul căreia Parlamentul va decide alături de statele membre.

Eşecul miniştrilor europeni de Interne de a ajunge luni la un acord privind repartizarea a 120.000 de solicitanţi de azil a fost criticat dur de majoritatea europarlamentarilor, în cursul dezbaterii care a avut loc miercuri. Cei mai mulţi au cerut statelor membre să rămână unite, să ia măsuri urgente pentru combaterea acestei crize şi să construiască un sistem european de azil şi imigraţie care să funcţioneze pe termen lung.

Sprijinul PE pentru propunerea făcută de CE la 9 septembrie, privind repartizarea a 120.000 de solicitanţi de azil, trimite un semnal clar miniştrilor europeni de Interne, care se vor întâlni din nou la 22 septembrie, că este vremea să ajungă la un acord pe tema acestei scheme.

Prima propunere a CE, privind repartizarea a 40.000 de imigranţi din Italia şi Grecia pentru doi ani, a fost aprobată de PE săptămâna trecută şi de miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Interne din UE la 14 septembrie.

Comisia Europeană a prezentat la 9 septembrie o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranţi sosiţi în Italia (15.600), Grecia (50.400) şi Ungaria (54.000), care au nevoie de protecţie internaţională.

Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 4.646 de imigranţi, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria.

Aceasta se adaugă propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de imigranţi din Grecia şi Italia. CE a propus în mai ca România să primească 1.705 imigranţi, dintre care 682 din Grecia şi 1.023 din Italia.

Schema de repartizare are la bază o cotă obligatorie care s-a stabilit ţinând cont de criterii precum populaţia ţării, Produsul Intern Brut, numărul de cereri de azil din trecut şi rata şomajului.

Dacă, din motive obiective şi justificate - de exemplu în cazul unui dezastru natural -, un stat membru nu poate participa temporar la mecanismul obligatoriu de solidaritate sau cel de repartizare, statul respectiv va trebui să aducă o contribuţie financiară la bugetul UE în valoare de până la 0,002% din PIB-ul său.

CE va analiza motivele prezentate de statul respectiv şi va decide dacă acestea justifică sau nu neparticiparea ţării la mecanism pentru maximum 12 luni. Contribuţiile financiare vor fi folosite pentru a finanţa eforturile depuse de celelalte state UE pentru a face faţă situaţiei.

Bugetul UE va prevedea fonduri în valoare de 780 de milioane de euro pentru aplicarea acestei scheme. Statele membre vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant găzduit. Italia, Grecia şi Ungaria vor primi câte 500 de euro pentru fiecare persoană transferată, pentru a acoperi costurile cu transportul.

Citeşte şi: Comisia Europeană, pregătită să renunţe la cotele obligatorii de repartizare a imigranţilor

Citeşte şi: ANALIZĂ: Cum plănuieşte Comisia Europeană să distribuie cei 120.000 de solicitanţi de azil