Parlamentul European cere Ungariei modificări suplimentare la legea presei

Parlamentul European a adoptat joi, cu 316 voturi pentru, 264 împotrivă şi 33 de abţineri această rezoluţie, iniţiată de patru grupuri politice, şi anume S&D, ALDE, grupul Verzilor/ALE şi GUE/NGL. Parlamentul cere Budapestei să revizuiască din nou legea, în baza observaţiilor şi propunerilor mai multor organizaţii europene, inclusiv PE, OSCE şi Consiliul Europei şi chiar "să abroge şi să nu aplice legea sau elementele acesteia care sunt considerate incompatibile" cu Tratatele Uniunii Europene (UE), Carta Drepturilor Fundamentale şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Pe de altă parte, o rezoluţie alternativă depusă de grupul Partidul Popular European (PPE), care saluta modificările aduse legii de către autorităţile ungare, a fost retrasă înaintea sesiunii de vot. În plus, cele patru grupuri solicită autorităţilor ungare să restabilească independenţa guvernanţei mass-media şi să oprească interferenţa statului în domeniul libertăţii de exprimare şi în spaţiul editorial. Rezoluţia mai afirmă că "reglementarea excesivă a mass-media este contra-productivă pentru existenţa unui pluralism eficient în sfera publică", potrivit comunicatului.

Parlamentul salută, în rezoluţie, atât cooperarea între Budapesta şi Comisia Europeană (CE) în vederea alinierii legii ungare la tratatele şi la legislaţia Uniunii, cât şi aprobarea amendamentelor, la nivel naţional. Dar rezoluţia critică "decizia Comisiei de a viza doar trei aspecte privind aplicarea aquis-ului comunitar de către Ungaria" şi îi solicită să examineze respectarea de către această ţară a altor acte legislative în materie.

În pofida adoptării amendamentelor, luni, de Parlamentul de la Budapesta, eurodeputaţii au subliniat o serie de "probleme restante". Între acestea, comunicatul citează independenţa politică şi financiară a serviciului public de radiodifuziune, protecţia confidenţialităţii surselor jurnalistice, impunerea unor "sancţiuni disproporţionate şi extreme, din motive discutabile şi nedefinite" şi "un control politic şi guvernamental generalizat şi centralizat asupra mass-media".

În aceeaşi rezoluţie, eurodeputaţii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de respectarea "pluralismului şi libertăţii" şi în alte ţări ale Uniunii, în special Italia, Bulgaria, România, Cehia şi Estonia. Cele cinci ţări au fost criticate recent pentru legislaţia lor privind mass-media. Ei solicită o directivă europeană privind libertatea presei, pluralismul şi guvernanţa independentă, în acest an.