Parlamentul European critică Franţa pentru măsurile de expulzare a romilor

Mai multe grupuri politice, cel al socialiştilor, liberalilor şi ecologiştilor, precum şi al comuniştilor, au prezentat proiecte de rezoluţie care condamnă expulzările de cetăţeni români şi bulgari către ţara de origine, efectuate de autorităţile franceze. Un vot urmează să aibă loc joi.

În timpul unei dezbateri în sesiune plenară, mai mulţi lideri de grupuri parlamentare au urcat la tribună pentru a denunţa măsurile în domeniul securităţii luate de Franţa.

Liderul liberalilor, Guy Verhofstadt, a avertizat în legătură cu "tentaţia populistă, uneori rasistă", care apare, potrivit acestuia, în Franţa şi alte ţări UE. "Această atitudine este incompatibilă cu principiile care stau la baza Uniunii (Europene)", a apreciat fostul prim-ministru belgian.

"Romii sunt cetăţeni europeni, cetăţeni cu drepturi depline. Nu putem să acceptăm niciodată ca drepturilor lor să fie încălcate. Această Europă trebuie să rămână un continent de libertate şi de toleranţă", a spus el.

Liderul socialiştilor, germanul Martin Schulz, a denunţat ceea ce el a numit "o vânătoare de vrăjitoare" şi i-a criticat nominal pe preşedintele francez Nicolas Sarkozy, prim-ministrul Francois Fillon şi ministrul de Interne Brice Hortefeux.

"Spuneţi public că acţiunile Franţei (faţă de romi) contrazic tratatele europene", a afirmat, la rândul său, liderul grupului Verzilor, Daniel Cohn-Bendit, adresându-se preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Însă liderul Executivului european a refuzat să condamne Parisul.

Barroso, care se întâlnise cu o zi înainte cu Sarkozy la Paris, a amintit că toţi cetăţenii europeni beneficiază de libertate de circulaţie în UE, dar a subliniat că ei "au şi obligaţii".

"Trebuie accentuată în permanenţă diferenţa dintre libertatea de circulaţie şi securitate. În caz contrar, va exista pericolul exploatării acestor probleme de forţe extremiste, care se vor putea folosi în mod populist de sentimentul de insecuritate", a apreciat Barroso.

Potrivit Parisului, repatrierile cetăţenilor români şi bulgari sunt efectuate din motive de securitate publică.

Comisarul european însărcinat cu Justiţia, Viviane Reding, care a evocat în august o "anumită îngrijorare" faţă de politica franceză cu privire la romi, urma la rândul său să susţină un discurs marţi după-amiază în faţa parlamentarilor europeni.

Bruxelles-ul a cerut Parisului "informaţii detaliate privind măsura în care garanţiile cerute (de dreptul european) au fost aplicate în cazuri recente" de repatrieri ale unor cetăţeni bulgari şi români.

UE doreşte să se convingă în legătură cu caracterul "voluntar" al celor 828 de repatrieri de romi efectuate de Paris către România şi Bulgaria în perioada 28 iulie-30 august. De asemenea, Executivul european încearcă să afle dacă persoanele se vor putea întoarce în Franţa dacă doresc.

Oferirea unui "ajutor la întoarcere" de 300 de euro romilor repatriaţi "nu este suficient pentru a-i scoate din câmpul de aplicare a directivei europene privind libertatea de circulaţie", notează un raport al Comisiei.

În august, Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale ceruse Franţei să "evite" repatrierile colective de romi şi "discursurile politice discriminatorii".

Papa Benedict al XVI-lea şi-a exprimat şi el dezaprobarea pe această temă, afirmând, în limba franceză, că este necesar "să ştim să primim diversităţile umane legitime".