Parlamentul European încearcă să închidă capitolul scandalurilor de corupţie

Liderii grupurilor politice urmau să discute joi crearea unui grup de lucru, însărcinat să prezinte nişte propuneri concrete până la vacanţa de vară. Aceasta putea deveni oficială luni.

Obiectivul acţiunii constă în consolidarea integrităţii aleşilor şi clarificarea relaţiilor lor cu cele aproximativ 5.000 de grupuri de presiune care gravitează în jurul lor, în permanenţă, cu scopul de a le apăra interesele.

Mai concret, este vorba de reflecţia asupra unui cod de conduită pentru grupurile de presiune, care vor trebui să se înregistreze mai clar, dar şi asupra unuia pentru aleşi, care nu există, în prezent.

Raportorii textelor ar urma să fie obligaţi să facă publice toate contactele pe care le-au avut cu lobbyiştii în cadrul activităţii lor, ar putea fi consolidate cerinţele de transparenţă în declaraţiile de interes financiar ale aleşilor şi ar putea fi creat un Comitet de Etică al Parlamentului.

Trei eurodeputaţi, foşti miniştri, au fost atraşi într-o capcană, luna trecută, de jurnalişti din cadrul săptămânalului Sunday Times, care au pretins că sunt lobbyişti. Ei au acceptat să depună amendamente la proiecte de legi europene, în special în sectorul bancar, în schimbul unor sume de până la 100.000 de euro.

Doi dintre ei, slovenul Zoran Thaler şi austriacul Ernst Strasser, deja au demisionat. Cel de al treilea, românul Adrian Severin, a fost exclus din partidul din care face parte, dar se agaţă, în continuare, de post. Dar nu pentru mult timp.

Parlamentul European a declanşat, miercuri, o procedură de ridicare a imunităţii sale parlamentare, care va fi finalizată în câteva săptămâni.

Pe fond, aleşii au, cu toţii, aceeaşi părere, chiar dacă metodele Sunday Times sunt controversate.

Aceasta, deoarece cazul contribuie la reducerea credibilităţii unei instituţii care se confruntă, şi aşa, cu o lipsă acută de credibilitate în rândul opiniei publice, pentru că aceasta rămâne, în continuare, puţin cunoscută marelui public, în pofida influenţei tot mai mari pe care o are asupra hotărârilor Uniunii. Dar şi din cauza absenteismului cronic al anumitor aleşi sau a derapajelor, în trecut, cu privire la bugetele alocate de eurodeputaţi asistenţilor sau propriilor cheltuieli profesionale.

Atunci când deputaţii sunt pregătiţi să accepte să fie "plătiţi pentru amendamente, este vorba despre o formă corupţie", a declarat copreşedintele Verzilor, Daniel Cohn-Bendit.

"Dacă eşti pregătit să primeşti sume contra anumitor servicii, nu ai ce căuta în această casă", a apreciat, de asemenea, liderul eurodeputaţilor socialişti, grupul din care a făcut parte Severin, Martin Schulz.

Prin Codul de Conduită, Parlamentul intenţionează să limiteze şi mai mult cumulul de mandate sau de profesii ale eurodeputaţilor, un fenomen destul de răspândit în instituţie, în pofida unei remuneraţii mai mult decât adecvate.

Dar dosarul este delicat, pentru că reprezentanţii profesiunilor liberale, ca cea de avocat sau medic, dau asigurări că nu îşi pot abandona meseria în timpul mandatului, pentru că riscă să nu o mai poată profesa după încheierea acestuia.

"Este necesară o reglementare. Spre exemplu, un ales nu va (putea) avea dreptul să fie raportor asupra unui subiect în care este implicat cabinetul său (de avocatură)", a propus Daniel Cohn-Bendit.

Va fi, oare, suficient, se întreabă AFP. Influentul eurodeputat francez Alain Lamassoure, se îndoieşte de acest lucru. "Aici nu este vorba despre o insuficienţă a regulilor, ci a oamenilor", a declarat el, adăugând că "oricât de multe reguli vei avea, nu vei putea evita ca ele să nu fie încălcate".