Parlamentul iranian a acordat primul vot în favoarea acordului nuclear cu marile puteri

Legea potrivit căreia Guvernul de la Teheran va putea continua dezvoltarea programului nuclear în acord cu prevederile acordului încheiat pe 14 iulie între Iran şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) a fost aprobată, în primă fază, duminică, de Parlamentul iranian, cu 100 de voturi din 139.

Legea, propusă de Comitetul Naţional de Securitate al Parlamentului, va fi supusă unui al doilea vot marţi, iar, dacă va trece şi de această etapă, va fi înaintată corpului clerical pentru acordarea votului final, caz în care va intra în vigoare.

Ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, care a condus negocierile în discuţiile cu cele şase state din grupul P5+1 şi a susţinut legea în Parlament, a declarat că Iranul trebuie să-şi îndeplinească obiectivele stabilite.

Statele din grupul P5+1 "nu voiau să fim în tabăra nucleară, dar suntem", a declarat Zarif , adăugând că "istoria va demonstra că am controlat negocierile".

Unii dintre membrii Parlamentului sunt încă sceptici cu privire la lege.

"Această echipă a eşuat în a lua drepturile cetăţenilor iranieni de la lupii americani", a declarat parlamentarul conservator, Alireza Zakani, în dezbaterea din Parlament care a precedat votul.

Guvernul preşedintelui iranian Hassan Rouhani a dorit ca legea să nu mai treacă prin Parlemant, dar Liderul suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, a susţinut ca legislativul să revadă acordul. Ayatollah Ali Khamenei are ultimul cuvânt de spus în privinţa acordului nuclear, el neprezentându-şi încă opinia oficială cu privire la acest acord, aşteptând mai întâi ca alte facţiuni politice să-şi facă publice poziţiile.

La câteva zile de la încheierea acordului nuclear, deşi a evitat să se pronunţe pe tema acordului nuclear cu marile puteri, Ali Khamenei a promis continuarea "rezistenţei" împotriva politicilor "arogante" ale Washingtonului.

Acordul include un compromis între Washington şi Teheran care va permite inspectorilor ONU să solicite vizite la obiective militare iraniene, în cadrul efortului de monitorizare, dar nu vor avea dreptul automat de a efectua inspecţii inopinate. În cazul în care Iranul respinge o cerere de inspecţie, o comisie de arbitraj formată din reprezentanţi iranieni şi ai marilor puteri va decide dacă vizita trebuie permisă sau nu. Lipsa dreptului automat de a efectua inspecţii ar putea oferi Teheranului timp să muşamalizeze eventualele nereguli până la efectuarea vizitei.

O concesie făcută de Iran este menţinerea sancţiunilor privind rachetele pentru încă opt ani şi a embargoului privind armele pentru cinci ani. În cazul în care Iranul încalcă acordul, este prevăzută o clauză care permite restabilirea sancţiunilor în termen de 65 de zile. Potrivit unor surse, Iranul nu va avea dreptul de a utiliza materiale nucleare militare timp de zece ani.