Parlamentul pakistanez poate amâna alegerile legislative cu până la un an

"Ar putea exista o amânare privind calendarul alegerilor, dar nu ne-am decis încă" ( în privinţa perioadei n.r.), a declarat Aziz, în timpul unei conferinţe de presă la Islamabad.

"Dezbaterile sunt în curs de desfăşurare. (Dar), în timpul stării de urgenţă, Parlamentul poate amâna chiar cu un an (...) organizarea următoarelor alegeri", a adăugat el. "Când vom avea rezultatul dezbaterilor, vi-l vom comunica", a promis Aziz.

În pofida stării de urgenţă decretate sâmbătă de preşedintele Pervez Musharraf, premierul Aziz a dat asigurări că guvernul este decis să asigure continuitatea regimului parlamentar în Pakistan.

El a adăugat că, după decretarea stării de urgenţă, în Pakistan au fost arestate circa 500 de persoane. "Au avut loc între 400 şi 500 de arestări preventive", a spus Aziz, în cursul unei conferinţe de presă, prezentând astfel un prim bilanţ oficial al persoanelor reţinute după ce preşedintele Pervez Musharraf a decretat starea de urgenţă, suspendând prevederile Constituţiei.

"Alegerile vor avea loc, dar datele ar putea fi modificate în funcţie de durata stării de urgenţă din ţară", a spus, câteva ore mai târziu, ministrul-adjunct al Informaţiilor, Tariq Azeem.

Alegerile prin sufragiu universal direct pentru desemnarea unui nou Parlament şi alegerea membrilor a patru adunări regionale din Pakistan erau programate pentru jumătatea lunii ianuarie 2008. Acestea trebuiau să favorizeze reinstaurarea democraţiei într-o ţară condusă, din octombrie 1999, de generalul Musharraf.

Înainte de impunerea măsurilor excepţionale, acesta a promis că Parlamentului şi Adunărilor regionale li se va permite să îşi încheie mandatul legislativ, care expiră la 15 noiembrie.

Pakistanul ar fi urmat să fie condus de un guvern interimar timp de 60 de zile, până la organizarea alegerilor legislative, potrivit Constituţiei, dar Legea fundamentală pakistaneză a fost suspendată sâmbătă seara de către generalul Musharraf, care a promis un proces de tranziţie spre democraţie.

Fostul premier, Benazir Bhutto, revenită din exil la 18 octombrie cu intenţia de a participa la aceste alegeri, purta, înaintea decretării stării de urgenţă, discuţii cu Musharraf în vederea realizării unui acord de împărţire a puterii. Washingtonul şi Londra susţineau scenariul potrivit căruia Musharraf urma să devină un preşedinte civil, după renunţarea la funcţia sa de comandant suprem al armatei, iar Benazir Bhutto să conducă, pentru a treia oară, Guvernul, după ce a fost prim-ministru în perioadele 1988-1990 şi 1993-1996.