Parlamentul sârb a condamnat masacrul de la Srebreniţa - GALERIE FOTO

Declaraţia, susţinută de deputaţii majoritari din cadrul coaliţiei aflate la putere, prezintă scuze familiilor victimelor. Aceasta a fost adoptată cu o majoritate de 127 de voturi din numărul total de 173 de parlamentari prezenţi.

"Parlamentul Serbiei condamnă cu fermitate crima comisă în iulie 1995 împotriva populaţiei bosniace din Srebreniţa, aşa cum a stabilit o decizie a Curţii Internaţionale de Justiţie", potrivit declaraţiei.

Parlamentarii şi-au prezentat oficial "scuzele şi condoleanţele familiilor victimelor deoarece nu s-a făcut tot posibilul pentru împiedicarea tragediei", potrivit textului.

"Declaraţia nu este decât începutul deoarece problemele pe care le tratează nu sunt decât vârful aisbergului trecutului cu care trebuie să ne confruntăm", a declarat Nenad Canak, membru al coaliţiei aflate la putere, la sfârşitul votului.

"(Rezoluţia) a fost etapa cea mai dificilă, dar sunt convins că vom demara acum procesul de revizuire a istoriei recente şi acest lucru va fi (un proces) lung şi dureros", a adăugat el.

Serbia a făcut apel la continuarea cooperării sale cu Tribunalul Penal Internaţional al ONU pentru fosta Iugoslavie şi a subliniat importanţa pe care o are "pentru depistarea şi arestarea lui Ratko Mladici pentru a fi deferit TPI".

Generalul Ratko Mladici , care a condus forţele sârbilor bosniaci la Srebreniţa (enclavă protejată de ONU şi situată în estul Bosniei), a fost acuzat de TPI de genocid din cauza rolului pe care l-a avut în masacru. În prezent, el este în continuare căutat.

În deschiderea dezbaterilor, care au durat 13 ore, liderul grupului parlamentar al coaliţiei proeuropene aflate la putere, Nada Kolundzija, a declarat în prezenţa deputaţilor că rezoluţia marchează "o etapă importantă în drumul Serbiei către construirea unei societăţi europene moderne".

Belgradul şi-a prezentat candidatura la UE la 22 decembrie 2009, iar oficialii sârbi şi-au exprimat speranţa că ţara va obţine statutul de candidat până la sfârşitul lui 2010.

Oficialii europeni au amintit despre ratificarea de către cele 27 de state membre UE a Acordului de stabilizare şi asociere (ASA), un document important pentru apropierea dintre Uniunea Europeană şi Serbia.

Ca dovadă a deschiderii faţă de autorităţile de la Belgrad, europenii şi-au dat acordul în decembrie pentru punerea în aplicare a unui acord de liber-schimb între Uniune şi Serbia.

Ţările membre UE, în special Olanda, insistă pentru o ratificare a ASA ce implică o cooperare totală între Belgrad şi TPI în vederea arestării lui Ratko Mladici şi a unui fost oficial al sârbilor din Croaţia, Goran Hadzici.

Autorităţile de la Belgrad au dat asigurări că vor face tot posibilul pentru găsirea acestora.

La jumătatea lunii iulie 1995, după ce au separat bărbaţii şi femeile, forţele sârbilor bosniaci au ucis la Srebreniţa circa 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi musulmani bosniaci la sfârşitul războiului din Bosnia (1992-1995).

Această dramă a fost singurul episod al războiului din Bosnia care a fost calificat drept genocid de TPI şi de Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ).

Serbia a minimizat amploarea acestei tragedii şi numeroşi sârbi îl consideră pe Ratko Mladici un erou care a luptat pentru cauza sârbă.