Partidele de extremă-dreapta din Europa încearcă să îşi schimbe imaginea

"Asistăm la o tentativă a politicienilor de extremă-dreapta de a se distanţa de vechile retorici fasciste şi antisemite", observă Matthew Goodwin, analist la Institutul britanic Chatham House.

"Astăzi suntem diferiţi şi alegătorii văd acest lucru", afirmă Jimmie Aakesson, în vârstă de 31 de ani, din cadrul partidului Democraţi din Suedia.

"Noua extremă-dreapta din Europa dezvoltă un discurs identitar cu caracter etnic pentru a se adapta la actualele probleme ale societăţii", confirmă Magali Balent, expert la Fundaţia Robert Schuman.

Franceza Marine Le Pen, în vârstă 42 de ani, este favorită pentru înlocuirea tatălui său, Jean-Marie Le Pen, în vârstă 82 de ani, preşedintele Frontului Naţional.

Chiar dacă a stârnit polemici deplasându-se în cartiere musulmane din Franţa, Marine Le Pen "preferă să se demarce de temele trecutului, cum ar fi nostalgia faţă de al treilea Reich", subliniază Magali Balent.

În Europa de Est, relevă Magali Balent, partidele de extremă-dreapta nu au nicio ezitare să exploateze "rănile istorice", iar ostilitatea faţă de minorităţile etnice continuă să fie prezentă. Exemple în acest sens sunt derivele împotriva romilor ale ungurului Gabor Vona, liderul Jobbik, şi ale bulgarului Volen Siderov, liderul Ataka.

În cursul alegerilor europene din iunie 2009, extrema-dreaptă a depăşit cinci la sută din voturi în 13 din cele 27 state UE - Olanda, Belgia, Danemarca, Ungaria, Austria, Bulgaria, Italia, Finlanda, România, Grecia, Franţa, Marea Britanie şi Slovacia.

În Italia, formaţiunea xenofobă Liga Nordului este principalul aliat al premierului Silvio Berlusconi. Extrema-dreaptă susţine guvernele minoritare în Olanda şi Danemarca.

Uniunea Democratică de Centru din Elveţia şi-a consolidat poziţia câştigând referendumul "antiminarete" în 2009 şi cel pentru expulzarea infractorilor străini în 2010.

"Este o mişcare identitară de reacţie la deschiderea frontierelor la nivel internaţional", explică Magali Balent.

Principalele formaţiuni de extremă-dreapta din Europa, care se remarcă prin discursul lor antiimigraţie, antiislam şi deseori eurosceptic

FRANŢA

Prezidat de la înfiinţarea sa în 1972 de Jean-Marie Le Pen, în vârstă de 82 de ani, Frontul Naţional se pregăteşte pentru o succesiune istorică. Marine Le Pen, fiica liderului actual, este privită ca fiind marea favorită. Partidul respinge în mod virulent imigraţia, are un discurs antielitist şi solicită ieşirea din Uniunea Europeană. Jean-Marie Le Pen a provocat o furtună politică în 2002, ajungând în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Marine Le Pen este creditată în sondaje cu 12-13 la sută din voturi.

ELVEŢIA

În Elveţia, partidul de dreapta populist Uniunea Democratică a Centrului (UDC) este prima formaţiune a Confederaţiei după 2003. El şi-a intensificat recent şi mai mult puterea, după ce a obţinut aprobarea populaţiei în legătură cu două iniţiative controversate: interdicţia de a construi minarete pe teritoriul elveţian, în 2009, şi expatrierea automată a infractorilor străini, în noiembrie 2010.

OLANDA

Geert Wilders, în vârstă de 47 de ani, liderul Partidului pentru Libertate (PVV), militează împotriva "islamizării Olandei". El este favorabil impozitării portului vălului şi doreşte interzicerea Coranului, pe care îl compară cu "Mein Kampf", manifestul lui Adolf Hitler. PVV a ajuns pe poziţia a treia la alegerile legislative din 9 iunie, cu 24 de mandate de deputat din 150. El susţine Guvernul minoritar de centru-dreapta al liberalului Mark Rutte.

ŢĂRILE NORDICE

Avântul formaţiunilor de extremă-dreapta şi populiste s-a generalizat în această regiune.

Partidul Democraţii din Suedia (SD), condus de Jimmie Aakesson, în vârstă de 31 de ani, a intrat în Parlament la alegerile din septembrie, cu 5,7 la sută. Formaţiunea, succesoare a unei foste formaţiuni naziste, critică imigraţia recentă şi denunţă islamizarea ţării.

În Danemarca, Partidul Poporului Danez (PPD) este cea de-a treia forţă în Parlament, creditată cu 14,6 la sută din voturi. El s-a aliat cu Guvernul liberal-conservator.

În Finlanda, partidul "Adevăraţii Finlandezi" ar putea înregistra un succes spectaculos la alegerile din aprilie.

AUSTRIA

Noua figură a extremei-drepte austriece este Heinz-Christian Strache, în vârstă de 41 de ani. Formaţiunea condusă de el a ajuns pe al doilea loc la alegerile municipale de la Viena în octombrie 2010. El nu a mai atins acest rezultat după decesul fostului său fondator, Jorg Haider, în 2008. Partidul promovează valorile creştine, deseori prin sloganuri ostile Islamului, fiind o sursă de interes pentru tineri. Contrar altor formaţiuni de extremă-dreaptă, acest partid este proisraelian.

UNGARIA

Partidul Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) a intrat în Parlament la alegerile legislative din aprilie, devenind imediat cea de-a treia forţă politică a ţării, prin obţinerea a 16,71 la sută din voturi.

Preşedintele său, Gabor Vona, în vârstă de 32 de ani, este în fruntea partidului, din 2006. Jobbik este cunoscut pentru campaniile sale agresive împotriva romilor, precum şi pentru discursul xenofob şi homofob. Jobbik se distinge în cadrul mişcării de extremă-dreaptă, fiind în mod deschis proarab. Militanţii săi poartă frecvent văluri palestiniene, ca un semn de ostilitate faţă de Israel.