Hillary Clinton şi Benjamin Netanyahu au discutat şapte ore, fără rezultat pentru procesul de pace

Discuţia a vizat „crearea condiţiilor unei reluări a negocierilor directe cu scopul ajungerii la o soluţie cu două state”, potrivit unui scurt comunicat comun, publicat după această întâlnire, la New York.

Documentul subliniază că nevoile de securitate ale statului evreu „vor fi pe deplin luate în seamă în orice viitor acord de pace”.

Comunicatul final nu abordează în mod direct problema colonizării evreieşti, care a suscitat noi controverse în ultimele zile.

Nu era prevăzut ca întâlnirea, calificată ca „productivă şi amicală”, să fie atât de lungă. Clinton şi Netanyahu au alternat întâlnirile private şi reunirile lărgite, cu colaboratorii lor apropiaţi, care vor „coopera îndeaproape în zilele următoare” pentru a ajuta la reluarea negocierilor.

Secretarul de Stat şi-a exprimat, la începutul întâlnirii, dorinţa de a „găsi un mijloc de avansare”, dând asigurări că Netanyahu şi preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, sunt „foarte angajaţi în favoarea unei soluţii cu două state”.

Întâlnirea trebuia să ia în discuţie „modul de reluare şi continuare a acestui proces, cu scopul ajungerii la un acord istoric, pacea şi securitatea între noi şi palestinieni”, potrivit liderului israelian.

Aceasta a fost prima întâlnire a celor doi oficiali de la înfrângerea preşedintelui american, Barack Obama, în legislativele americane de la 2 noiembrie.

Potrivit analiştilor, acest factor l-ar putea încuraja pe Netanyahu să reziste cererilor Washingtonului de a pune capăt noilor construcţii în coloniile evreieşti.

„Situaţia în această săptămână nu este în mod fundamental diferită de ceea ce era în urmă cu două săptămâni”, înainte de alegeri, a apreciat un oficial american de rang înalt, sub protecţia anonimatului.

„Dificultăţile noastre ţin de politica de acolo (în Israel), şi nu de politica de aici”, a subliniat această sursă, referindu-se la coaliţia dintre Netanyahu şi extrema-dreaptă israeliană.

Negocierile directe între israelieni şi palestinieni au fost reluate la 2 septembrie, la Washington, după 20 de luni de eforturi americane intense.

Procesul ar urma să conducă la un acord de pace, într-un an. Dar pare, deja, că se află aproape de prăbuşire, după refuzul Israelului de a prelungi suspendarea colonizării în Cisiordania.

În această săptămână, anunţul construirii a 1.300 de locuinţe evreieşti în partea cu majoritate arabă a Ierusalimului a tensionat situaţia şi mai mult, Israelul subliniind că Oraşul Sfânt nu a fost niciodată vizat de un moratoriu asupra construcţiilor evreieşti.

În răspuns, preşedintele Abbas intenţionează să facă apel la Consiliul de Securitate al ONU. Liderul palestinian a declarat, joi, că el consideră drept un „angajament” al lui Barack Obama afirmaţia acestuia, la sfârşitul lui septembrie, potrivit căreia speră ca Palestina să devină membră a ONU până în septembrie 2011.

Poziţia americană este, pentru moment, că negocierile între părţi sunt singurul mod de rezolvare a tuturor problemelor asociate conflictului.