PE cere penalizări, inclusiv îngheţarea fondurilor, pentru încălcarea criteriilor de aderare la UE

Rezoluţia, adoptată cu 312 de voturi "pentru", 244 "împotrivă" şi 27 de abţineri, analizează respectarea drepturilor fundamentale în UE în 2012 şi constată că în toate statele UE există încălcări ale valorilor, principiilor şi legislaţiei comunitare.

"Prea multe locuri în Europa şi prea multe cazuri arată că există încă deficienţe. Dacă UE vrea să reprezinte o forţă morală care să influenţeze restul lumii în sens pozitiv, trebuie să fie strictă în interiorul său", a spus raportorul ALDE Louis Michel.

Eurodeputaţii au cerut Comisiei Europene să stabilească imediat un nou sistem de monitorizare a respectării criteriilor de aderare la UE, cunoscute drept "criteriile de la Copenhaga", în mod constant şi obiectiv. Acest nou "mecanism Copenhaga" ar trebui pentru a stabili indicatori, recomandări obligatorii şi pentru a impune penalizări, inclusiv îngheţarea fondurilor UE, pentru ţările care încalcă aceste criterii, evitând standardele duble, se arată în text.

Eurodeputaţii au propus de asemenea revizuirea articolului 7 din Tratat (regulile care stabilesc dacă există un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE într-un stat membru). Obiectivul ar fi diferenţierea clară între etapele de "risc" şi "încălcare". Pentru a preveni încălcările valorilor UE pe termen lung, deputaţii mai cer şi crearea unei "Comisii Copenhaga" formată din experţi independenţi, de înalt nivel în domeniul drepturilor fundamentale.

La capitolul justiţie, europarlamentarii îşi exprimă îngrijorarea cu privire la politizarea curţilor constituţionale din anumite state membre şi reaminteşte că un sistem judiciar independent este de maximă importanţă.

Totodată, Parlamentul cere UE şi statelor membre să revizuiască legislaţia care ar putea fi utilizată pentru a pedepsi persoanele care ajută imigranţii aflaţi în pericol pe mare. Eforturile de salvare "ar trebui salutate şi (...) nu ar trebui niciodată să ducă la sancţiuni", se arată în text. Deputaţii şi-au exprimat regretul că, în conformitate cu noul sistem de azil al UE, copiii care cer protecţie internaţională pot fi duşi la închisoare.

De asemenea, rezoluţia subliniază nevoia de a proteja minorităţile naţionale - care reprezintă 10% din populaţia UE - , grupurile lingvistice regionale şi regiunile constituţionale la nivel UE şi de a crea un sistem de monitorizare bazat pe exemplul strategiilor naţionale pentru romi.

În cadrul dezbaterilor pe marginea acestui text, care au avut loc miercuri seara, Renate Weber, coordonatoare politică a grupului ALDE în Comisia LIBE, a pledat pentru introducerea noului mecanism, astfel încât nu numai România şi Bulgaria să fie supuse monitorizării.

"Este de datoria fiecărui sistem juridic naţional să respecte drepturile şi libertăţile prevăzute de Tratatele şi Carta UE. Dar noi ar trebui să monitorizăm şi să sancţionăm toate statele membre, în cazul în care nu reuşesc să-şi îndeplinească această datorie. De aceea, cred cu tărie că avem nevoie de un mecanism obiectiv şi eficient care să monitorizeze respectarea criteriilor de la Copenhaga de către fiecare stat membru. Până în prezent, numai ţările candidate au fost supuse unor astfel de controale. Şi, în plus, doar pentru România şi Bulgaria a fost înfiinţat un mecanism de cooperare şi verificare", a explicat Renate Weber.

De asemenea, eurodeputatul PNL a vorbit despre efectele negative pe care le-a avut până acum Mecanismul de Verificare şi Cooperare (MCV) pentru România şi Bulgaria. "Atunci când o majoritate a statelor membre are putere de verificare doar asupra a două ţări, un astfel de mecanism devine o armă politică. Şi acest lucru a fost foarte clar de cel puţin două ori: în primul rând, atunci când UE a decis să nu utilizeze instrumentele oferite de Tratat pentru o verificare cuprinzătoare a situaţiei din Ungaria. În al doilea rând, atunci când unele state membre au invocat acest mecanism pentru a nega României şi Bulgariei solicitarea îndreptăţită de a intra în spaţiul Schengen", a spus Weber.

Criteriile de la Copenhaga, stabilite în 1993, trebuie îndeplinite orice stat care vrea să adere la UE.

Criteriile de aderare presupun instituţii stabile care să garanteze democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor omului şi protecţia minorităţilor. Totodată, e nevoie de o economie de piaţa funcţională, precum şi capacitatea de a face faţă presiunilor concurenţiale din piaţa internă.