Pedepse maxime pentru inculpaţii în cazul atentatelor de la Madrid

Pe de altă parte, Rabei Osman Sayed Ahmed, cunoscut drept "Mohamed Egipteanul" şi considerat unul dintre cei trei organizatori ai atentatelor, a fost achitat, relatează AFP.

Audienţa Naţională, tribunalul din Madrid care se ocupă de cazurile de terorism, a cerut împotriva inculpaţilor pedepse care însumează 311.865 de ani de închisoare, limitate în practică la 40 de ani pentru fiecare.

Cei trei acuzaţi au pledat vinovat în faţa acuzaţiilor de asasinat şi tentative de asasinate teroriste. Este vorba despre marocanii Jamal Zougan, unul dintre militanţii care au plasat bombele în garniturile de tren, şi Othman el-Gnaoui, şi spaniolul Jose Emilio Suarez Trashorras, consideraţi drept "colaboratori necesari" pentru comiterea atentatelor după ce au frunizat materialele explozive celulei teroriste.

Ceilalţi doi acuzaţi, consideraţi organizatori ai acestei acţiuni, marocanii Youssef Belhadj şi Hassan al-Haski, au fost condamnaţi la 20 de ani de închisoare pentru apartenenţă la o grupare teroristă.

În total, şapte dintre cei 28 de acuzaţi au fost achitaţi.

Bilanţul total al atentatelor a fost de 191 de morţi şi 1.824 de răniţi, fiind cele mai sângeroase atacuri teroriste din istoria Spaniei şi cele mai sângeroase atacuri din Europa occidentală, după cel de la Lockerbie, din 1988, soldat cu 270 de morţi.

Atacurile, atribuite imediat de guvernul conservator al lui Jose Maria Aznar organizaţiei separatiste ETA - care şi-a declinat responsabilitatea - au fost revendicate în aceeaşi seară în numele reţelei teroriste al-Qaida.

Două zile mai târziu, o înregistrare de pe o casetă video în arabă, descoperită în apropierea moscheii din Madrid, a revendicat atentatele "în numele purtătorului de cuvânt militar al al-Qaida în Europa", ca "ripostă" la "colaborarea" Spaniei cu Statele Unite, în Irak.

Premierul de atunci, Jose Maria Aznar, era unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai intervenţiei militare americane, în pofida opoziţiei unei mari majorităţi a populaţiei spaniole.

Atentatele de la 11 martie 2004 au stârnit o reacţie fără precedent în această ţară care se confruntă de 40 de ani cu acţiunile teroriste ale ETA, dar care a fost lovită pentru prima oară şi cu o violenţă ieşită din comun, pe propriul său teritoriu, de terorismul islamist.

La o zi după atentate, un sfert din populaţia Spaniei a coborât în stradă pentru a participa la cele mai ample manifestaţii din istoria ţării, care au reunit 11,6 milioane de persoane împotriva terorismului.

Alegerile legislative organizate la 14 martie l-au adus la conducerea noului guvern pe premierul socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero, adversar declarat al războiului din Irak.

La 18 martie, acesta a dispus retragerea trupelor spaniole desfăşurate în Irak, conform promisiunilor sale electorale.

Dintre cele 116 persoane arestate în cadrul anchetei, 29 au fost puse sub acuzare în mod oficial. Un minor de naţionalitate spaniolă implicat în acest dosar, El Gitanillo, a fost deja judecat şi condamnat în Spania.

Alţi şapte suspecţi s-au sinucis la 3 aprilie 2004, în apropiere de Madrid, detonând explozibilul depozitat într-un apartament încercuit de forţele de ordine.