Peste 240.000 de persoane au protestat în Polonia împotriva Guvernului, susţinând locul ţării în UE

Acest protest este unul dintre cele mai importante din Polonia de la căderea regimului comunist, în anul 1989.

Organizat la apelul iniţiativei civice Comitetul de apărare a democraţiei (KOD), protestul a reunit reprezentanţi din majoritatea partidelor de opoziţie parlamentare, printre ele numărându-se Platforma civică (PO, liberal), Nowoczesna (liberal) şi Partidul Ţărănesc (PSL), precum şi formaţiuni extraparlamentare, precum Partidul Social-Democrat (SLD) şi Partidul Verzilor, sub sloganul "Noi suntem şi vom rămâne în Europa".

Reuniţi în faţa sediului Guvernului, manifestanţii au agitat steaguri naţionale alb-roşii şi steaguri UE, bannere şi au rostit sloganuri proeuropene.

Înainte de începerea marşului spre Palatul Prezidenţial, ei au intonat imnul naţional şi au scandat că vor apăra democraţia şi Constituţia.

"Suntem aici pentru că dorim să luptăm pentru libertatea Poloniei, pentru democraţie", a declarat fostul preşedite Bronislaw Komorowski.

O altă manifestaţie împotriva prezenţei Poloniei în Uniunea Europeană şi împotriva "dictatului de la Bruxelles" a reunit 2.500 de persoane.

Cele două marşuri au coincis cu tradiţionala paradă Schuman, organizată cu ocazia Zilei Europei. Traseele celor trei marşuri erau apropiate, însă nu era programat să se intersecteze.

Manifestanţii susţin că în Polonia, conservatorii conduc o Administraţie nedemocratică, ce încalcă valorile europene, a informat BBC News online.

Partidul Lege şi Justiţie a atras critici din partea Comisiei Europene pentru reformele sale privind legislaţia juridică, de supraveghere şi cea care vizează mass-media.

Guvernul a adoptat la sfârşitul anului trecut amendamente legislative cu privire la modul în care operează Curtea Constituţională.

Criticii au spus că în conformitate cu aceste amendamente, Curtea nu mai poate examina legislaţia guvernamentală, iar acestă problemă a generat proteste de masă în Polonia.

Consiliul Europei a comunicat faptul că aceste schimbări subminează statul de drept, iar Comisia Europeană a lansat o anchetă privind schimbările în ceea ce priveşte modul de operare al Curţii Constituţionale şi legislaţia privind presa.

Legile mass-media recent aprobate au plasat radioul public şi televiziunea în cadrul unui nou consiliu naţional mass-media şi au dat dreptul ministrului Trezoreriei de a gestiona angajările şi concedierile.