Planul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind o Uniune Europeană cu grade diferite, SEMNAL adresat ţărilor estice - surse

Prin crearea a patru-cinci "modalităţi" concrete "spre unitate" sau a unor "direcţii alternative de cooperare la nivelul celor 27 de state", Jean-Claude Juncker vrea să ofere Uniunii Europene post-Brexit opţiuni de luat în considerare la summitul de la Roma, programat pe 25 martie, afirmă, sub protecţia anonimatului, oficiali europeni citaţi de site-ul agenţiei Reuters.

Juncker ar vrea să primească răspunsuri până la toamnă, când se va şti cu certitudine care sunt direcţiile politice în Olanda, Franţa şi Germania, unde anul acesta vor avea loc alegeri.

"O Europă cu mai multe viteze este deja un lucru existent. Nu are nimeni o problemă cu acest lucru", a declarat un oficial UE de rang înalt, explicând că zona euro este un exemplu în acest sens. "Deci, de ce se adoptă acum un astfel de registru discursiv? Sunt iritaţi de ţări estice ... Este o tendinţă spre separare", a adăugat el.

Observând că un obstacol în calea aprofundării integrării în zona euro este reprezentat de modalităţile diferite propuse de Germania şi Franţa, oficialul UE a argumentat că abordarea gradelor diferite de integrare pare a fi o încercare de sancţionare a ţărilor post-comuniste.

Ungaria şi Polonia, în special, au stârnit nemulţumirea liderilor Uniunii Europene prin contestarea normelor democratice şi prin opoziţia faţă de redistribuirea refugiaţilor. Recent, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a acuzat ţările est-europene că tratează Uniunea Europeană ca un bancomat.

România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Oficiali germani susţin că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, nu are în vedere un sistem în care anumite ţări să aprofundeze cooperarea, ci grupuri diferite în domenii diferite. Spre exemplu, cooperarea în domeniul apărării este o prioritate pentru Berlin.

"Unii consideră că (ideea lui Juncker -n.red.) constituie un risc la adresa unităţii. Alţii cred că riscul este dacă nu se aplică această idee, dacă eşuăm în aprofundarea integrării", a explicat un oficial din cadrul Comisiei Europene.

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, s-a declarat favorabil, săptămâna trecută, unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcţie de intenţiile şi capacităţile fiecărui stat membru, precizând că va elabora curând un plan concret. "Mai vrem să avansăm împreună în formatul de 28 de ţări membre? Ori ar trebui ca cei care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe alţii, creând o construcţie mai structurată, deschisă tuturor!?", a declarat Jean-Claude Juncker, potrivit cotidianului La Libre Belgique, în cursul unei întâlniri cu studenţi la Universitatea catolică francofonă Louvain-la-Neuve (UCL), situată în apropiere de Bruxelles. "A venit momentul în care nu ne mai imaginăm că am putea face toţi aceleaşi lucruri împreună", a admis Jean-Claude Juncker în cursul conferinţei pe tema "Europa: o viziune a viitorului". "Voi face propuneri în acest sens zilele următoare", a adăugat Juncker, în contextul în care Comisia Europeană trebuie să publice o "Carte albă" înaintea summitului programat pe 25 martie la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE. Summitul ar urma să se desfăşoare fără Marea Britanie, care a decis să părăsească Uniunea Europeană.

"Ar trebui ca, în momentul aniversării Tratatului de la Roma, pe baza «Cărţii albe» pe care Comisia Europeană probabil o va prezenta săptămâna viitoare, să încercăm să ajungem la un acord asupra elementelor esenţiale. Cei care sunt de acord pentru a face cât mai multe lucruri împreună trebuie să stabilească ce este esenţial de făcut, indiferent că sunt 15 sau 28. Iar aceste lucruri pot varia de la un domeniu la altul" - apărare, politici economice şi altele, a explicat joi preşedintele Comisiei Europene.

Reluând o temă abordată deja într-un discurs rostit la Maastricht în decembrie 2016, Jean-Claude Juncker a evocat ideea unor "orbite" diferite pentru ţările membre UE, în funcţie de gradul acestora de integrare. "Cred că trebuie să ne imaginăm un continent în cercuri concentrice. În jurul nucleului Europei vor exista orbite pe care se vor poziţiona cei cărora nu le place să împărtăşească toate ambiţiile altora. Văd acolo Marea Britanie, spre exemplu, Turcia şi alte ţări", a subliniat Juncker.

Citeşte şi: TENSIUNI între Austria şi Turcia: Viena cataloghează indezirabilă o vizită a lui Recep Erdogan

Citeşte şi: Donald Trump vrea majorarea bugetului Pentagonului, dar reducerea fondurilor altor instituţii - surse

Citeşte şi: Theresa May va avea ca prioritate situaţia cetăţenilor UE. Oficial britanic: Ar putea veni "jumătate din România"

Citeşte şi: Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe: Ungaria vrea relaţii bune cu România. Există "probleme sensibile" privind minorităţile

Citeşte şi: Talibanii afgani au confirmat moartea mollahului Abdul Salam Akhund, lider militar