Poate Putin să anexeze Luna şi planetele Sistemului Solar printr-o semnătură? Iată ce spune Dreptul Internaţional Spaţial

Dreptul internaţional spaţial acoperă următoarele aspecte:

• neînsuşirea spaţiului cosmic de către nicio ţară 
• controlul armelor în spaţiul cosmic
• libertatea de explorare
• răspunderea pentru daunele cauzate de obiectele spaţiale
• siguranţa şi salvarea navelor spaţiale şi a astronauţilor
• prevenirea interferenţei dăunătoare cu activităţile spaţiale şi cu mediul
• notificarea şi înregistrarea activităţilor spaţiale
• investigarea ştiinţifică şi exploatarea resurselor naturale în spaţiul cosmic şi soluţionarea disputelor

 Pentru mai multe informaţii, consultaţi Tratatele şi principile de drept spaţial de pe site-ul ONU. 

Compania Meta ar putea fi dată în judecată din cauza unor mesaje legate de violenţa din Etiopia

Rebelii din Congo se retrag dintr-un oraş-cheie înainte de negocierile de pace

Vladimir Putin, ca orice alt lider de stat, nu are dreptul să ocupe militar planete sau luni, nici să creeze un imperiu spaţial

Declaraţia principiilor juridice care guvernează activităţile statelor în explorarea şi utilizarea spaţiului cosmic (1963)

Toate explorările spaţiale se vor face cu bune intenţii şi sunt deschise în egală măsură tuturor statelor care respectă dreptul internaţional. Nicio naţiune nu-şi poate pretinde proprietatea asupra spaţiului cosmic sau a oricărui corp ceresc. Activităţile desfăşurate în spaţiu trebuie să respecte legislaţia internaţională, iar naţiunile care desfăşoară aceste activităţi trebuie să îşi asume responsabilitatea faţă de agenţia guvernamentală sau neguvernamentală implicată.

Obiectele lansate în spaţiu sunt supuse naţiunii lor de apartenenţă, inclusiv oamenii. Obiectele, piesele şi componentele descoperite în afara jurisdicţiei unei naţiuni vor fi returnate după identificare. Dacă o naţiune lansează un obiect în spaţiu, ea este răspunzătoare pentru orice daune care apar la nivel internaţional.

Acordul există pentru a promova explorarea spaţiului cosmic, dar pentru a menţine Luna şi alte corpuri cereşti în condiţii impecabile pentru moştenirea comună a omenirii, ceea ce înseamnă că nicio naţiune nu poate pretinde suveranitatea asupra vreunei părţi a spaţiului.

Toate ţările ar trebui să aibă drepturi egale de a efectua cercetări asupra Lunii sau a altor corpuri cereşti.

Armele de distrugere în masă de orice fel, inclusiv cele nucleare şi bazele construite în scopuri militare, sunt interzise în mod specific de tratat.

Rezoluţia prevede, de asemenea, că toate statele părţi îşi pot desfăşura întreprinderile pe suprafaţa Lunii sau a oricărui corp ceresc atâta timp cât se depun eforturi pentru a le proteja de contaminare.

Toate activităţile din spaţiu trebuie să fie ataşate unei naţiuni şi daunele aduse echipamentelor sau facilităţilor altor naţiuni cauzate de o altă parte trebuie să fie rambursate integral acelei naţiuni.