"Există o formă de dialog specific pentru a debloca situaţia", potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului nord-coreean de Externe.
Purtătorul de cuvânt nu a precizat ce formă ar putea lua acest dialog, dar ar putea fi vorba despre discuţii bilaterale cu Washingtonul.
"Ce doreşte Phenianul sunt negocieri directe cu Statele Unite’, a afirmat Kim Yong-Hyun, specialist din Coreea de Nord şi profesor la universitatea Dongguk de la Seul.
În ultimele luni, am asistat la o escaladare a tensiunilor în Coreea de Nord, una dintre cele mai închise şi imprevizibile ţări din lume.
Acestea au atins punctul culminant atunci când regimul comunist a sfidat din nou comunitatea internaţională prin efectuarea, la 25 mai, a celui de-al doilea test nuclear după cel din 2006.
Acest test, care a fost urmat de mai multe tiruri de rachete, a fost condamnat de Consiliul de Securitate al ONU care a înăsprit deja sancţiunile în vigoare împotriva Phenianului.
Nord-coreenii, care au părăsit în aprilie masa negocerilor pe tema dosarului nuclear, au reacţionat virulent ameninţând că nu vor renunţa niciodată la ambiţiile lor nucleare şi vor folosi plutoniul de care dispun în scopuri militare.
Beijingul găzduieşte din 2003 negocierile în şase la care participă cele două Corei, China, Statele Unite, Japonia şi Rusia, ţări care încearcă să convingă Phenianul să renunţe la aspiraţiile sale nucleare în schimbul unui ajutor substanţial în domeniul energetic.
Regimul a primit zeci de mii de tone de combustibil, fără a renunţa în schimb la activităţile sale: principalul său reactor de la Yongbyon a fost scos din uz în 2007, dar autorităţile nu au mers niciodată până la dezmembrarea completă a acestuia.