Poliţia germană devine high-tech pentru a stopa cântecele neonaziste

Autorităţile din Saxonia, pentru moment singurul stat regional care foloseşte noul dispozitiv, speră să poată să identifice astfel şi să închidă posturile radiofonice de pe internet care difuzează cântece de propagandă interzise.

"Muzica este o poartă de intrare pentru extremismul de dreapta, ştim asta, deci, după părerea mea, acest instrument este foarte important", a explicat în timpul unei recente prezentări pentru presă, la Dresda, Markus Ulbig, ministrul de Interne din Saxonia, unul dintre landurile în care partidul neonazist NPD înregistrează cele mai bune scoruri la alegerile locale.

Hard rockul nazist este într-adevăr de multă vreme un instrument de recrutare important pentu grupările de extremă dreapta, care distribuie CD-uri în timpul manifestaţiilor lor.

Biroul federal de control al mediilor periculoase pentru tineret a alcătuit anul trecut o listă neagră ce conţine 79 de titluri acuzate că promovează ideologia neonazistă sau că includ cuvinte rasiste, potrivit publicaţiei Der Spiegel.

Programul informatic pus la punct în Saxonia creează un cod unic sau o "amprentă digitală" pe baza frecvenţelor utilizate de cântece, apoi compară muzica suspectă cu o bază de date conţinând "amprentele digitale" ale pieselor interzise.

"Programul este în mod clar mai rapid decât omul. În plus, el nu are nevoie să doarmă", a subliniat Martin Struden, purtător de cuvânt al Ministerului de Interne din landul Saxonia.

În trecut, ofiţerii de poliţie trebuia să asculte cântecele, apoi să compare textele cu cele ale altor piese dintr-o bibliotecă muzicală vastă.

"Aveau nevoie de o zi sau două pentru a asculta şi pentru a transcrie un album", a spus Jens auf dem Keller, însărcinat cu monitorizarea mass-media din Poliţia saxonă. "Cu dispozitivul digital, acum totul durează doar o clipă", a explicat acesta.

O tehnologie similară este folosită de aplicaţia pentru telefoanele mobile Shazam, care, prin analiza unui cântec difuzat, recunoaşte titlul piesei şi artistul care o interpretează.

Înainte de a-şi folosi aplicaţia în viaţa reală, autorităţile saxone au lansat un apel în toată ţara pentru a primi şi alte piese muzicale cu scopul de a-şi mări baza de date, care conţine pentru moment 3.500 de cântece interzise.

Creşterea numărului de posturi radiofonice pe internet de extremă dreaptă din 2011 şi 2012 i-a determinat pe liderii saxoni să dezvolte noul program informatic. Şi, pe măsură ce grupările în chestiune îşi dezvoltau activitatea online, poliţia este nevoită să se adapteze şi să implementeze instrumente de supraveghere a internetului tot mai sofisticate.

"Neonaziştii şi-au modificat strategiile, părăsind tot mai mult lumea reală pentru cea virtuală", a subliniat Julia Wolrab, de la asociaţia Împotriva Uitării, Pentru Democraţie, care ajută persoanele afectate de propaganda extremistă online.

Într-un raport din 2013, organizaţia publică de control a mass-media Jugendschutz.net (Protecţia tinerilor) afirmă că grupările de extremă dreapta utilizează diverse aplicaţii pentru telefoanele mobile cu scopul de a difuza muzică sau videoclipuri către membrii lor şi se folosesc de coduri QR (coduri bară care trimit la site-uri sau alte conţinuri online) pentru a recruta.

Organizatorii "Zilelor viitorului german", un eveniment care a avut loc în 2012, la Hamburg, îi încurajau pe participanţi să îşi lipească acele coduri QR pe rucsacuri sau pe tricouri, pentru a se conecta discret pe site-ul lor de internet.

Acelaşi raport a constatat, totodată, o creştere, între 2011 şi 2012, de aproape 50% a numărului de mesaje de extremă dreapta pe reţelele de socializare şi a observat o tendinţă de dezvoltare a campaniilor pe acele reţele, evitând cu multă grijă simbolurile naziste tradiţionale, pentru a "seduce" un număr tot mai mare de utilizatori.