Poliţia turcă a luat cu asalt birourile unui grup de presă de opoziţie, înaintea alegerilor

Grupurile media sunt deţinute de holdingul Koza Ipek, care are legături cu imamul Fethullah Gulen. Marţi, autorităţile au preluat controlul a 22 de companii deţinute de Koza Ipek în cadrul unei anchete care vizează presupuse nereguli financiare, inclusiv posibila finanţare a lui Gulen. Compania neagă faptul că ar fi procedat greşit.

După ce a izbucnit conflictul, poliţia a folosit tunuri de apă pentru a dispersa aproximativ 500 de persoane din faţa sediilor Kanalturk şi Bugun TV din Istanbul.

O acţiune legală împotriva mai multor ziare de opoziţie, inclusiv împotriva ziarului naţionalist Sozcu, este în plan după alegeri, a spus Aydin Unal, un legislator din cadrul partidului aflat la guvernare, AK.

Războiul din Ucraina, ziua 1133. Câștigurile teritoriale ale Rusiei în Ucraina, la cel mai scăzut nivel din iunie 2024 / Apelul Rusiei pentru un guvern ucrainean de tranziție „nu este apreciat” de Trump

Zelenski: Ucraina va purta vineri discuții „aprofundate” privind contingentul de trupe străine

„După data de 1 noiembrie, îi vom trage la răspundere. Ziarul Sozcu ne insultă zilnic”, a declarat marţi Unal, un fost consilier al lui Erdogan, pentru postul de televiziune A Haber. „Este multă presiune pe Turcia. Dacă spunem ceva, lumea ne acuză că avem interferenţe cu presa, deci nu ne aflăm acum într-o postură confortabilă, însă după (alegerile de la) 1 noiembrie vom regla toate aceste conturi”.

Grupurile care militează pentru drepturile omului au pus la îndoială această mişcare împotriva mass-media de opoziţie, acţiune lansată aproape de data în care vor avea loc alegerile.

„Preluarea controlului de către Guvern asupra sediilor Koza Ipek subminează corectitudinea alegerilor parlamentare din data de 1 noiembrie”, a transmis într-un e-mail Robert Herman, în numele Freedom House, numind preluarea companiilor media drept „cenzurare”.

Un procuror cere o pedeapsă cu închisoarea de până la 34 de ani pentru Gulen, în vârstă de 74 de ani, pentru acuzaţii că a condus o stuctură „paralelă” în cadrul instituţiilor de stat cu scopul de a-l alunga de la putere pe Erdogan, care conduce Turcia din anul 2003, mai întâi ca prim-ministru şi apoi ca preşedinte.

Erdogan a înăsprit măsurile împotriva intereselor comerciale ale lui Gulen, fostul său aliat, după ce poliţişti şi procurori consideraţi apropiaţi clericului au deschis o anchetă de corupţie împotriva cercului restrâns al lui Erdogan, în 2013.

O serie de jurnalişti remarcabili care au lucrat la ziarele şi posturile TV subordonate lui Gulen se află în arest preventiv pentru acuzaţii similare.

Gulen trăieşte în exil auto-impus în SUA, din anul 1999.

Citeşte şi: Promisiune electorală a premierul turc: „Dacă părinţii dau greş şi nu te căsătoresc, vino la noi”