POLITICO: Care sunt cele trei scenarii în care pariul electoral al lui Macron ar putea da greş

Decizia preşedintelui Emmanuel Macron, aceea de a dizvolva Parlamentul francez la scurt timp după anunţarea victoriei partidului de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, a generat numeroase reacţii la nivel intern din partea mai multor politicieni.

„Franţa are nevoie de o majoritate clară, în seninătate şi armonie”, a declarat Macron în timp ce se adresa naţiunii. De la realegerea sa din 2022, preşedintele francez s-a luptat să guverneze fără o majoritate în Adunarea Naţională, în încercarea sa de a resuscita o conducere centristă.

Dar, cu popularitatea extremei drepte la un nivel istoric, gambitul lui Macron s-ar putea la fel de uşor să se întoarcă împotriva sa şi să deschidă calea unor consecinţe fără precedent.

 POLITICO a conturat trei scenarii care ar putea să se producă în urma deciziei lui Macron de a dizolva Legislativul, în cazul în care pariul făcut cu el însuşi nu este câştigat:

1. Jordan Bardella ar deveni premierul Franţei

Ceea ce a fost cândva de neimaginat nu mai pare de domeniul fantasticului: în câteva săptămâni, guvernul Franţei ar putea fi condus de extrema dreaptă pentru prima dată în istoria modernă.

În cazul în care partidul lui Le Pen va obţine majoritatea absolută, Emmanuel Macron ar fi efectiv obligat să numească în funcţia de prim-ministru pe unul dintre liderii lor, probabil Jordan Bardella – actualul preşedinte al RN – cel care a condus formaţiunea la scorul bun la alegerile europene.

Deşi Macron nu are nicio obligaţie constituţională de a face acest lucru, acest lucru s-ar putea întâmpla dacă ar fi efectiv forţat să numească un guvern în conformitate cu majoritatea din Parlament.

RN l-a desemnat pe Bardella drept „candidat” pentru postul de prim-ministru, a anunţat luni vicepreşedintele partidului, Sébastien Chenu.

RN deţine în prezent 88 de locuri în Adunarea Naţională şi ar trebui să ajungă la 289 pentru a deţine majoritatea absolută. Acest lucru nu este imposibil, întrucât un sondaj comandat la începutul acestui an de partidul conservator Republicanii şi dezvăluit revistei franceze L'Obs arăta că RN ar câştiga între 243 şi 305 locuri în cazul unor alegeri anticipate, relevă POLITICO.

2. Blocaj total

Cu 250 de parlamentari din 2022 - la câteva zeci de parlamentari de o majoritate absolută - guvernul lui Macron a trăit sub ameninţarea constantă a unui vot de neîncredere în ultimii doi ani.

Având în vedere scorul bun obţinut de RN, dar şi cu posibilitatea unei noi alianţe de stânga, viitoarele alegeri ar putea duce la o Parlament şi mai divizat, fără perspective de a forma o majoritate clară.

„A existat o altă cale, cea a unei coaliţii”, a declarat luni, într-un interviu, Yaël Braun-Pivet, preşedintele Adunării Naţionale şi membru al coaliţiei pro-Macron, însă această variantă este ca inexistentă pentru liderul francez. ,,Preşedintele a decis în mod conştient că această cale nu există. Iau act de această decizie".

Macron şi-a declarat în repetate rânduri disponibilitatea de a forma o coaliţie guvernamentală cu Republicanii - o alianţă care ar fi dus la o majoritate absolută în Parlament. Totuşi, formaţiunea conservatoare a respins în mod repetat ideea de guvernare alături de partidul lui Macron.

3. O demisie a lui Macron

Într-un sistem politic centrat în jurul preşedintelui, întrebarea privind responsabilitatea lui Macron în criza actuală va fi pusă în mod inevitabil dacă pariul său electoral se va întoarce împotriva lui.

În acest moment, nu se discută despre demisia lui Macron, iar un consilier al preşedintelui a declarat că intenţia preşedintelui, atunci când a convocat alegeri anticipate, a fost în totalitate de a câştiga. „Sunt singurul care nu riscă nimic”, a declarat Macron, citat de cotidianul francez Le Monde.

Preşedintele Emmanuel Macron se află deja la cel de-al doilea mandat şi nu mai poate candida, momentan, pentru unul nou consecutiv.