Polonia va recruta 35.000 de paramilitari pentru întărirea apărării pe fondul tensiunilor cu Rusia

Din noile unităţi paramilitare vor face parte civili cu pregătire militară. Anunţul a fost făcut ministrul polonez al Apărării, Antoni Macierewicz, şi vine ca urmare a tensiunilor cu Rusia pe fondul posibilei încercări de extindere a influenţei Kremlinului în Europa de Est.

Oficiali polonezi au explicat că noile unităţi de apărare sunt o metodă de contracarare a războiului "hibrid" pe care Rusia l-ar fi folosit pentru a se infiltra în Ucraina, prin încurajarea conflictului din estul ţării şi anexarea peninsulei Crimeea.

Pentru a contracara orice ofensivă din partea Rusiei, NATO a anunţat suplimentarea efectivelor militare din zona Europei de Est. Un batalion NATO va fi detaşat în Polonia şi alte trei în statele baltice - Estonia, Lituania şi Letonia. Numărul total al militarilor ar ajunge la 4.000, militari care vor asigura securitatea pe baza unei scheme rotative. Detaliile legate de detaşarea acestor trupe NATO vor fi finalizate în cadrul summitului NATO de pe 8-9 iulie, de la Varşovia.

Luând în considerare cazul anexării Crimeei de către Rusia, statele baltice manifestă îngrijorări că s-ar putea confrunta cu situaţii similare.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a subliniat joi că Alianţa Nord-Atlantică nu vrea sub nicio formă un conflict cu Rusia.

"NATO ia măsuri de natură defensivă în mod corespunzător, iar acest lucru înseamnă că noi contribuim la apărarea noastră comună", a declarat Stoltenberg, după o întâlnire cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Astfel, NATO va avea o prezenţă militară de-a lungul graniţei cu Rusia pentru prima oară de la finalul Războiului Rece.

Îngrijorările sunt şi mai mari în contextul în care Rusia a trimis lansatorul de rachete nucleare cu rază scurtă de acţiune Iskander-M în Kaliningrad, o exclavă rusă, aflată între Polonia şi statele baltice.

Aflat într-o vizită în Atena, preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat vinerea trecută România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse, pe fondul găzduirii elementelor sistemului antirachetă american, considerat o ameninţare la adresa Moscovei. Liderul de la Kremlin a acuzat că, deşi Moscova a solicitat în nenumărate rânduri că va lua măsuri represive în caz contrar, Washingtonul şi aliaţii săi au ignorat aceste avertismente.

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia a fost de la început o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.

Citeşte şi: Stoltenberg: NATO nu vrea conflict cu Rusia, dar îşi consolidează prezenţa militară în estul Europei