Poroşenko a primit pe un aerodrom militar 145 de militari eliberaţi în schimbul unor separatişti

Acest schimb, cel mai important de la începutul conflictului, la jumătatea lui aprilie, urmează să se încheie sâmbătă, prin predarea către Ucraina a patru militari deţinuţi de către separatişti în regiunea rebelă Lugansk. Contactat de AFP, un reprezentant al "republicii" separatiste, Vladislav Deinego, a refuzat să precizeze ora şi locul.

Cele două tabere au procedat vineri la un schimb de sute de prizonieri, în regiunea rebelă Doneţk, care s-a desfăşurat pe un drum, în apropiere de Kostiantînivka, la 45 de kilometri nord de acest bastion separatist. În total 222 de rebeli - bărbaţi şi femei - au fost eliberaţi în schimbul a 146 de militari ucraineni, a constat un jurnalist AFP.

Unul dintre militari a refuzat să revină la Kiev, afirmând că este de origine rusă şi dezaprobă acţiunile armatei ucrainene în estul ţării.

Preşedintele Poroşenko i-a primit, în noaptea de vineri spre sâmbătă, pe cei 145 de militari eliberaţi, pe un aerodrom militar de la Kiev.

- "Ucraina nu va abandona pe nimeni"

"În calitate de preşedinte şi cetăţean, sunt încântat că puteţi să sărbătoriţi Anul Nou împreună cu familiile voastre, aşa cum am promis", a declarat Poroşenko, citat într-un comunicat emis de preşedinţie.

"Din nefericire, nu toţi au revenit. Patru dintre camarazii voştri revin mâine (...). Nu vom abandona pe nimeni", a continuat el.

Schimbul de prizonieri este singurul acord tangibil de miercuri, la negocierile Grupului de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Kievului, Moscovei, OSCE şi separatiştilor proruşi.

Continuarea negocierilor era prevăzută vineri la Minsk, dar nu a avut loc, părţile acuzându-se reciproc că vor să submineze acordurile de pace.

Insurgenţii cer reluarea finanţării zonelor aflate sub controlul lor, sistată de Kiev la jumătatea lui noiembrie, şi un "statut special" care să ofere mai multă autonomie regiunilor Doneţk şi Lugansk.

Acest statut era prevăzut de Acordurile de la Minsk din septembrie. Însă, potrivit Kievului şi Occidentului, rebelii au subminat acest acorduri organizând la începutul lui noiembrie alegeri, denunţate de către comunitatea internaţională, iar autorităţile ucrainene cer anularea acestora.

Primele negocieri de la Minsk, în septembrie, vizau să pună capăt conflictului care s-a soldat cu peste 4.700 de morţi în opt luni.

Emisarul "republicii" separatiste Doneţk Denis Puşilin a declarat sâmbătă că data viitoarei întâlniri "va depinde de Minsk şi de reprezentanţii Rusiei".

"Încă nu ştim când va avea loc al doilea ciclu şi nu ştim sub ce formă va avea loc, prin participarea reprezentanţilor Grupului de contact sau pe Skype", a spus Puşilin, citat de un site separatist.

Emisarul Luganskului Vladislav Deinego a declarat că doreşte ca această întâlnire să aibă loc până la sfârşitul anului.

- Moscova agită ameninţarea nucleară

Rusia a luat act de tensiunile internaţionale din ultimele luni, publicând vineri o versiune actualizată a doctinei sale militare care denunţă în mod clar NATO ca pe o ameninţare fundamentală la adresa securităţii ţării.

În text, aprobat de către preşedintele rus Vladimir Putin, este exprimată îngrijorarea faţă de "consolidarea capacităţilor ofensive ale NATO direct la frontierele ruseşti", o referire la poziţionarea de către Alianţa Nord-Atlantică a unor trupe în Polonia şi ţările baltice.

Moscova a ameninţat deja că va "reacţiona" în cazul aderării Ucrainei la NATO, după ce Kievul a renunţat în mod simbolic la statutul de ţară nealiniată. Noua doctrină militară rusă repetă, de altfel, că Moscova îşi rezervă dreptul de a recurge la arsenalul nuclear în caz de "ameninţare la existenţa statului".