Posibile probleme pentru politica UE faţă de ţările incluse în Parteneriatul Estic

Ideea lansării Parteneriatului Estic a derivat dintr-o iniţiativă promovată în vara anului trecut de Polonia şi Suedia.

Noua iniţiativă vizează exclusiv ţările de la graniţa de est a UE - Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan - şi este concepută pentru a consolida Politica Europeană de Vecinătate. Potrivit Moscow Times, Parteneriatul Estic va trimite un semnal pozitiv în acele ţări având ca scop schimbarea climatului şi sprijinirea apropierii acestora de Uniunea Europeană.

Această "ofertă" a fost criticată de Rusia, comentează Moscow Times, însă Uniunea Europeană întâmpină probleme în a-i convinge pe liderii acestor ţări să participe la summitul de joi de la Praga. Potrivit cotidianului rus, aceia care au fost de acord să participe nu sunt o "reclamă bună" pentru regiune.

Cota de popularitate a preşedintelui ucrainean Viktor Iuşcenko este sub cinci la sută după ce şi-a condus ţara către crize repetate de la "revoluţia portocalie" din 2004, susţine Moscow Times.

Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, se confruntă cu proteste interne după "aventura militară eşuată" din august 2008.

Armenia are de asemenea de a face cu manifestaţii în urma alegerii controversate a preşedintelui Serge Sarkisian în februarie 2008 care a condus la moartea a zece persoane.

În martie, preşedintele azer Ilham Aliev a organizat un referendum pentru modificarea Constituţiei prin care a instrumentat implementarea mandatului prezidenţial pe viaţă.

La cinci ani de la extinderea "big bang" a Uniunii Europene când au aderat opt foste state comuniste, UE este în pericol de a pierde interesul vecinilor de la est din cauza automulţumirii şi a abordării laborioase faţă de criză.

Ţările vecine UE din est nu sunt similare cu statele din centrul şi estul Europei care şi-au negociat aderarea în anii '90, susţine publicaţia rusă. Statalitatea acestora este slabă, liderii sunt adesea mai slabi şi nu există un consens în privinţa destinului european care a permis realizarea de reforme în Polonia, Slovacia şi în ţările baltice.

Potrivit Moscow Times, Rusia şi-a modificat modalitatea în care acţionează în regiune faţă de 2004 când a intervenit în politica din Ucraina.

În prezent face uz de o putere incomensurabilă faţă de cea a UE, un exemplu dat de publicaţia rusă fiind bazele militare pe care a reuşit să le păstreze în fiecare din cele şase foste republici sovietice. De asemenea, Rusia ia măsuri similare celor ale UE, cum ar fi deschiderea pieţei muncii.

Moscova foloseşte mai puţină constrângere şi mai mulţi "morcovi", oferind asistenţă economică, garanţii în materie de securitate şi o ideologie a "democraţiei suverane", adoptată de multe elite post-sovietice.