Posibile scenarii privind dispariţia avionului Malaysia Airlines

Explozie la bord?

Potrivit autorităţilor malaysiene, avionul Boeing 777, una dintre aeronavele cele mai sigure de pe planetă, zbura la altitudine de croazieră de 35.000 de picioare (11 kilometri) deasupra mării când a dispărut fără a emite un semnal de alertă, ceea ce ar putea acredita ipoteza unui incident brusc şi catastrofal.

Prezenţa la bord a doi pasageri care călătoreau cu paşapoarte furate a alimentat teama unui atac terorist, dar cei doi bărbaţi erau probabil clandestini. Directorul CIA nu a exclus totuşi un act terorist.

Avizul expertului: "Nu cred ca acest lucru să fie legat de funcţionarea sau concepţia avionului", a apreciat Neil Hansford, director al Strategic Aviation Solutions. "Eu văd trei scenarii. A fost o bombă la bord (...), avionul a fost lovit de un aparat militar sau rachetă (...) sau comandantul a fost închis în afara cabinei şi (cineva) a prăbuşit avionul".

Dificultăţi tehnice?

Dispariţia brutală ar putea să sugereze o problemă tehnică ce a antrenat o coborâre rapidă. Autorităţile malaysiene au evocat o posibilă întoarcere din drum a avionului chiar înainte de pierderea contactului, ceea ce ar putea însemna că piloţii încercau să rezolve o problemă.

Avizul expertului: virajul "sugerează că s-a oprit brusc", potrivit lui Mary Schiavo, fost inspector al Departamentului american al Transporturilor.

"Aceasta nu vrea să însemne că îţi pierzi motoarele. Aceasta înseamnă că pierzi un flux de aer pe aripi şi o viteză suficientă pentru a păstra avionul în aer".

Într-un interviu acordat televiziunii australiene ABC, ea a comparat acest scenariu cu cel al zborului Air France AF447 care a dispărut deasupra Atlanticului în iunie 2009, după o problemă legată de o sondă de viteză.

"În general, nu există un singur factor care să conducă la un accident de avion, ci o combinaţie de probleme tehnice şi decizii de pilotaj. Fiecare dintre aceste probleme, luate independent, este inofensivă şi se produce deseori. O combinaţie de factori este cea care duce la catastrofă", adaugă Ravi Madavaram, consultant pentru Frost & Sullivan Asia Pacific.

Dezintegrare structurală?

Absenţa unei epave sau a cutiilor negre i-a determinat pe unii să ia în calcul dezintegrarea în zbor.

Avizul expertului: dacă au existat anterior dispariţii legate de o dezintegrare, noile avioane folosesc "materiale, tehnologie şi sisteme de mentenanţă mai bune", a afirmat Madavaram.

Deturnare?

Absenţa unor fragmente de fuselaj în jurul traiectoriei prevăzute a avionului, posibilitatea ca acesta să se fi întors din drum şi informaţiile contradictorii dacă a fost sau nu detectat de armata malaysiană cu mult în afara traseului au alimentat ipoteza unei deturnări, care nu a fost exclusă de anchetatori.

Dar în opinia lui Madavaram, unele elemente, între care absenţa revendicării, exclud această ipoteză.

Malaysia Airlines a anunţat că zborul MH370 era echipat cu un sistem ACARS (mesaje în caz de anomalii, pene sau oprirea sistemului), dar compania nu a precizat dacă au fost recepţionate mesaje automate.

Avizul expertului: eventualitatea întoarcerii din drum a ridicat multe semne de întrebare, a menţionat Scott Hamilton, de la cabinetul de consultanţă Leeham Co.

"Dacă era în apropierea coastei vietnameze, de ce să se întoarcă, devreme ce avea un alt aeroport mai aproape, în caz de urgenţă", a scris el.

Sinuciderea pilotului?

Potrivit agenţiei americane de aviaţie civilă (FAA), sinuciderea pilotului reprezintă mai puţin de 0,5 la sută din cauzele accidentelor aeriene mortale.

Avizul expertului: o sinucidere "este posibilă şi dacă aşa s-a întâmplat, nu există prea multe rămăşiţe pentru că avionul ar fi coborât menţinând integritatea structurală" a avionului, a menţionat Terence Fan, expert la Singapore Management University.