Praga marchează 20 de ani de la dizolvarea paşnică a Pactului de la Varşovia

„Era clar că trebuia să facem ceva, că trebuia să luăm o hotărâre (…) şi că nu aveam mult timp să reflectăm”, afirmă, într-o scrisoare adresată conferinţei, fostul disident anticomunist Vaclav Havel, devenit preşedinte al Cehoslovaciei, iar ulterior al Republicii Cehe, după prăbuşirea comunismului.

Havel, în vârstă de 74 de ani, un dramaturg celebru şi un simbol al luptei pentru libertate, nu a putut să asiste la această conferinţă, din cauza unor probleme de sănătate.

Zece persoane dintr-o familie, ucise într-un atac israelian lângă Khan Younes în Gaza

Un șofer de autobuz din Japonia a pierdut pensie de 84.000 de dolari după ce a furat 7 dolari

„Ca reprezentant al ţării care deţinea, la vremea respectivă, preşedinţia Pactului de la Varşovia, am prezidat ultimul summit, la Praga, şi eu sunt cel care a anunţat lumii sfârşitul Pactului”, scrie el.

Dizolvarea acestei alianţe militare a consolidat securitatea în Europa, permiţând „reunificarea Germaniei şi, mai ales, cea a continentului, un proces care nu este, încă, încheiat”, a declarat, la rândul său, ministrul ceh al Afacerilor Externe, Karel Schwarzenberg.

Fondat în 1955, Pactul de la Varşovia a fost dizolvat la 1 iulie 1991, după un val de mişcări populare în ţările blocului comunist, şi anume în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, dar şi în Germania de Est, România şi Albania.

Potrivit ministrului ceh al Apărării, Aleksandr Vondra, un fost disident anticomunist, Pactul de la Varşovia îşi „pierduse raţiunea de a fi”, după prăbuşirea comunismului în Europa Centrală şi de Est.

„De la crearea sa, în 1955, pactul a fost mai ales un instrument care a permis Moscovei să menţină sub control ţările-satelit” ale fostei Uniuni Sovietice, a subliniat el.